Datina care încheie sărbătorile de iarnă, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Iar în Oltenia, cei care poartă numele de Ion şi Ioana îşi deschid luni porțile colindătorilor.

După botez, băieţii şi tinerele din sat au încins o horă ca să se încălzească. Pentru obicei caii, boii şi carele sunt toate împodobite de sărbătoare.

Nea Ion: "Începem cu produsul macilor, îi facem din hârtie creponată cu nailon, se rulează după un ac de andrea, se pun mai multe straturi, se leagă şi se pun pe căpăstrul cailor". 

Bătrânica Varvara: "Când au venit oamenii din război, atunci s-a făcut o petrecere mare, cei care au mai venit de pe front că au murit foarte mulţi şi de atunci de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, e oboceiul ăsta, se păstrează în tot anul"

Citește și

Sfântul Ioan Botezătorul. Semnificația zilei de Sfântul Ion. Tradiții și obiceiuri

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Turiştii aflaţi în aceste zile în zona Sibiului vin să vadă vechiul obicei de iarnă de la Tălmăcel.

Turistă: "Superb, vă daţi seamna, extraordinbar. Mai ales că sunt o tradinonalista, am şi o năframă. De la bunica. Şi cred că e singurul din Mărginime. Sper să se păstreze în continuare."

De Sfântul Ion, sărbătoriţii din satele din Oltenia aşteaptă să fie colindaţi cu pahare cu vin şi cozonac pe masă. Tradiţia spune că toţi cei care sunt iordăniţi vor avea un an îmbelşugat, iar fetele nemăritate îşi vor găsi ursitul.

Localnic: "Noi așa întâmpinam anul nou care vine cu bucurie. Și care își dorește cât de multă sănătate și împliniri depline."

Obiceiul se încheie cu o horă.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"