Curierii sau șoferii din aplicațiile de ride-sharing ar putea deveni angajați cu normă întreagă. Proiectul pregătit de UE

Toate persoanele care prestează servicii prin intermediul acestor platforme cum sunt curierii ori șoferii aplicațiilor de ride sharing nu vor mai putea fi concediate sau penalizate prin aplicație, așa cum se întâmplă acum.

Uniunea Europeană vrea să facă ordine în platformele digitale şi să îmbunătăţească mediul de lucru pentru cei care prestează servicii pentru aplicații precum Uber, Glovo, Tazz și Bolt. De multe ori, sunt tratați ca lucrători independenți, în ciuda faptului că sunt supuși unor reguli similare cu ale angajaților obișnuiți.

Vorbim despre lucrătorii pe platforme digitale de genul celor care ne livrează mâncare, de exemplu. Uniunea Europeană vrea o directivă care să le reglementeze drepturile. La nivelul Uniunii Europene vorbim de peste 28 milioane de de persoane și 500 platforme online.

Nu au asigurări de sănătate, nu beneficiază de niciun drept, dacă, de exemplu fac un accident, mergând pe bicicletă, în timp ce livrează mâncare.

Dacă ar fi angajaţi, ar fi considerat accident de muncă. În studioul emisiunii "EUROmania", Dragoş Pîslaru, preşedintele Comisiei de Muncă din Parlamentul European, a declarat că în ţara noastră acest domeniu nereglementat dă senzaţia unei „mici jungle, în care fiecare e pe cont propriu”.

Camelia Dontu: Câte persoane lucrează în România pentru aceste platforme digitale?

Dragoş Pislaru: „Nu există o statistică oficială, pentru că nici n-a existat un interes al autorităților publice foarte mare pentru această zonă. Estimarea ar fi că discutăm între unu și două milioane de contractori și furnizori care sunt implicați. Luăm în calcul nu doar lucrătorii, ci și personalul mai larg al acestor platforme."

După trei ani, s-a ajuns la un acord privind directiva europeană. Lucrătorii pot primi statutul de angajaţi dacă îndeplinesc anumite criterii, care vor fi stabilite de fiecare stat membru. Odată cu statutul de angajat, lucrătorii ar primi şi avantajele aferente, cum ar fi măsurile de protecţie socială.

Aida Chivu, specialist HR: „Nu va fi simplu deloc, pentru că noi ca și țară nu suntem pregătiţi să încadrăm undeva noua reglementare care se dă la nivel de UE. Pentru că practic această poziție sau funcție trebuie dată într-o direcție sau alta. Fie către part-time, fie ne ducem către un fel de angajament full time, ceea ce nu se potrivește naturii jobului pe care aceștia îl prestează."

Directiva europeană vrea să reglementeze și utilizarea inteligenţei artificiale la locul de muncă. Dacă acum lucrătorii sunt penalizaţi sau daţi afară din funcţie de rezultatele afişate de algoritmi, noua lege prevede că astfel de decizii nu pot fi luate decât de persoane. Directiva trebuie să fie ratificată de statele membre.  

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Pictorial incendiar pe terenul de golf cu Paige Spiranac: ”Cum se mai poate concentra cineva cu tine acolo?”