Cum s-a ”prăjit” producţia de cartofi a României. Jumătate din consum vine acum din import
Românii sunt campioni în Europa, la mâncat cartofii…altora. Jumătate din ce consumăm vine din alte țări, în timp ce suprafața cultivată la noi în țară scade de la an la an.
Nu există o strategie a Ministerului Agriculturii pentru a încuraja producția autohtonă de cartofi. Iar schimbările climatice i-au determinat pe cultivatorii români să cumpere soiuri din import, mai rezistente și mai ieftine.
În România, cei mai mari producători de cartofi sunt în Transilvania - în Brașov, Covasna și Harghita, dar și în Moldova – în Bacău, Neamț și Suceava.
Cartofi de consum se cultivă pe doar 28.000 de hectare, o suprafață la jumătate față de 2013, conform Federației Naționale a Cartofului.
Conform datelor de la Institutul Național de Statistică, un român mănâncă în medial, anual, 92 de kilograme de cartofi.
Drept urmare, ca să ne acoperim consumul, România aduce cartofi din străinătate. Din Germania, Belgia, Franța, Olanda și Polonia.
În 2019, importurile s-au ridicat la 66 de milioane de euro. În timp ce în 2010 au fost de 14 milioane de euro. Iar în 2000, de doar 1,4 milioane de euro.
Cartoful se dezvoltă la umbră și răcoare, așa că seceta și lipsa de precipitații din ultimii ani au dus la scăderea producției.
Szoks Joseef: "Într-un hectar se investesc 30.000 de lei și se scot 35 sau 45 de tone în medie, dacă e secetă 18.000, e nevoie de sisteme de irigații”.
Dacă nu vrem să rămânem fără soiurile românești, este nevoie și de investiții în culturile de sămânță, care trebuie adaptate schimbărilor climatice.
Victor Donescu, director interimar Institutul de Cercetare a Cartofului: "Cultivatorii în general s-au orientat către unele soiuri străine pentru că oferta străinilor este mai generoasă, în sensul că unele soiuri sunt mai productive și sămânța este mai ieftină față de sămânța pe care putem să o asigurăm noi".
80% dintre cultivatorii de cartofi din România nu au unde să-și depoziteze marfa
Apoi, producătorii de cartofi au nevoie, în primul rând, de spații de depozitare. În prezent, 80 % dintre cultivatori nu au unde să își stocheze marfa.
Paradoxal, unii au început să exporte în Republica Moldova și Ucraina, la prețuri mici, pentru a nu rămâne cu cartofii nevânduți.
Romulus Oprea, președinte Federația Națională a Cartofului: "Producția românească se vinde de obicei ca pondere în perioada noiembrie- decembrie, câteodată și jumătatea lunii ianuarie, cu diverse promoții în supermaketuri care sunt făcute doar cu marfă românească. Fermierii sunt obligați să desfacă această marfă în perioada asta scurtă pentru că nu au spații de depozitare adecvate cu care să iasă în martie sau în aprilie, nu mai vorbim de mai sau iunie".
Pentru cartofii de consum, Ministerul Agriculturii acordă același sprijin financiar ca oricărei culturi de câmp, precum porumbul sau rapița, deși cheltuielile fermierilor sunt mult mai mici.
Cartoful presupune investiții foarte mari, de peste 20.000 de lei pe hectar, anual.
Ministerul Agriculturii susține că această cultură va fi inclusă în programul național de strategie. Care, deocamdată, este în lucru.
.webp)
