Cum este serbat Ignatul în diverse locuri din România. O privire asupra tradiției unice de Crăciun
Miercuri e Ignatul, ziua sacrificării grăsunilor de Crăciun când, potrivit tradiţiei, gospodarii taie porcii îngrăşaţi peste an.
Din mâinile lor ies apoi cârnaţi, caltaboşi și jumări delicioase care vor ajunge pe masa de sărbătoare. Vedeta zilei este pomana porcului, un preparat pe care restaurantele tradiționale l-au adoptat cu succes.
În această familie din judeţul Timiş tradiția Ignatului este respectată în fiecare an. Oamenii au tăiat un porc de 120 de kilograme.
Cu un pahar de țuică, treaba merge ca unsă.
În schimb, în această gospodărie din judeţul Dolj grăsunul a fost sacrificat cu o zi în urmă, iar de atunci carnea a stat la sare. Pentru preparate se folosesc şi piper, cimbru, foi de dafin şi boia. Iar pentru că e nevoie de cantităţi mari condimentele pot costa şi 200 de lei. La sat vecinii se ajută între ei, altfel trebuie să cheme un bucătar care cere pentru 4 ore de lucru între 400 şi 600 de lei.
Nicolae Dobrițoiu: "În zona rurală toată lumea a învățat. E vorba de ajutor între neamuri, între prieteni".
Tradiţia tăierii porcului chiar de Ignat se respectă însă tot mai puţin. Unii vor să afume câteva zile preparatele din carne, alţii trebuie să trimită din bunătăţi şi celor de peste hotare.
Ignatul e însă sărbătorit cu pomana porcului - preparatul cerut inclusiv în restaurante, indiferent de anotimp.
Daniel Gorbănescu, manager restaurant: "Cei care nu mai au rude la țară găsesc în meniul nostru pomana porcului".
O porţie de carne rumenită, cu mămăligă, brânză şi ou costă de la 35 de lei.
