Potrivit generalului (r) Dorin Toma, scenariul cel mai probabil este că drona și-a pierdut legătura cu operatorul în urma bruiajului electronic exercitat de forțele ruse și a ajuns necontrolată în apropierea coastelor României.
Expertul militar explică faptul că aceste drone maritime sunt ghidate prin sisteme de navigație prin satelit și mențin permanent contactul cu operatorii prin rețeaua Starlink. În momentul în care ies din zona de acoperire aprobată pentru comunicațiile militare ucrainene sau când semnalul este perturbat, operatorii pot pierde complet controlul asupra acestora. În asemenea situații, drona poate încerca să revină la punctul de lansare sau poate intra în derivă, fiind purtată de curenții marini.
Cum explică incidentul
Generalul (r) Dorin Toma: E categoric, nu a fost o intenție armatei ucrainiene de a executa un atac asupra României. Este o zonă ucraineană. Cu certitudine, cel puțin din imaginile publicate, drona respectivă este direcționată la țintă prin GPS de satelitari. Armata rusă folosește pe scară largă diferite sisteme pentru a bruia legătura satelitară pentru navigația dronelor, dar în același timp, o astfel de dronă ține permanent legătura cu operator prin Starlink. Dar acest Starlink nu acoperă întreg bazinul Mării Negre. În momentul în care iese din apele teritoriale dintr-o anumită bulă, să spunem așa, pe care Spacex a fost de acord cu guvernul ucrainean să o asigure prin aceste legături satelitare de comunicații, operatorul pierde legătura cu ea. Deci drona a fost bruiată, nu a mai știut în ce direcție să navigheze, operatorul a pierdut legătura cu această dronă și în aceste condiții drona intră în derivă. Există două situații, încearcă să ajungă la punctul de origine, de unde a fost lansată, dar folosind și diferite geolocatoare pe care le are instalate sau în condițiile în care nu poate, nu identifică direcția și punctul de origine, intră în derivă și își oprește motoarele și pur și simplu curenții maritimi o direcționează într-o anumită direcție.
Corespondent ȘtirileProTV: Există deja niște observații ale celor care chiar cunosc zona, zonă în care a ajuns și unde s-a și autodetonat, nu era o zonă dreaptă la țărm să se ducă în derivă. Nu pare mai degrabă o idee, de altfel acreditată de foști colegi de-ai dumneavoastră, nu pare mai degrabă să fi fost controlată după ce a fost bruiată, iar Federația Rusă să fi preluat control asupra ei și să fi fost direcționată până în acel punct?
Generalul (r) Dorin Toma: În momentul în care operatorul pierde legătura cu această dronă și intră în derivă, automat își activează un mecanism de autodistrugere. Acum scenariul pe care îl spuneți dumneavoastră este cea de-a 2-a opțiune, ceea ce se numește spoofing, adică armata rusă nu bruiază semnalul GPS, ci îl copiază și încearcă să inducă, transmite alte date de navigație minei respective. Este un scenariu ca armata rusă, repet, prin această tehnică numită spoofing, să fi copiat semnalul, să-i fi dat alte coordonate și să nu fi ajuns ajuns accidental în acel punct de destinație, să spunem punct final, dar nu sunt date pentru niciuna dintre ele, mai repede, personal, aș merge pe primul scenariu decât pe cel de-al 2-lea.
Corespondent ȘtirileProTV: În condițiile în care sunt încă trei sau patru astfel de drone care sunt căutare în acest moment, despre care practic există bănuiala că ar fi pierdut controlul, legătura cu ucrainienii, cu operatorii ucrainieni, e o situație aparent fără precedent, extrem de periculoasă, care ne pune într-o nouă lumină apărarea maritimă?
Generalul (r) Dorin Toma: În primul rând, procedura de operare e că sunt lansate în roiuri aceste drone, nu este mai niciodată lansată una singură pentru îndeplinirea unei misiuni, deci este logic ca să fie mai multe drone acum, dacă toate aceste drone au fost bruiate și se află în derivă în apele teritoriale ale României, încearcă să se identifice, să se descopere la ora asta. Deci referitor la capabilitățile pe care le are România și aici nu este vorba numai de Armata Română sau nu este vorba în primul rând de Armata Română, se pare că lipsesc capacități de detectare ale acestor drone pentru că radarele din cauza siluetei foarte joase și vitezei mari de deplasare, pentru un radar militar este foarte dificil să descopere această țintă, dar sunt senzori, mijloace alternative, pentru a descoperi senzori termici în infraroșu pentru că motorul respectiv produce o amprentă termică, inclusiv produce pe timpul deplasării. Ceea ce se încearcă acum e să fie descoperite vizual din platforme.
Comunicarea dintre autoritățile române și cele ucrainene
Un alt aspect semnalat de fostul comandant este posibilitatea ca autoritățile ucrainene să fi știut încă din momentul pierderii comunicațiilor că dronele nu mai sunt sub control. În opinia sa, dacă informația a existat, ar fi trebuit să fie transmisă rapid autorităților române prin mecanismele de cooperare militară și de securitate existente. Faptul că drona a rămas în derivă ore sau chiar zile fără a fi identificată ridică semne de întrebare cu privire la eficiența schimbului de informații dintre cele două state și la coordonarea dintre instituțiile române implicate în gestionarea unor astfel de incidente.
Generalul (r) Dorin Toma: Operatorul în condițiile în care s-a întrerupt legătura satelitară cu Starlink, să presupunem, din momentul ăla știe foarte bine că nu mai are sub control acea dronă și bineînțeles, pe lanțul de comandă probabil că s-a raportat, s-a cunoscut. Aici e problema, dacă există acest mecanism de cooperare, de schimb de informații între autoritățile românești și armata ucraineană. Opinie personală, faptul că această dronă, să spunem că mergem pe primul scenariu, a plutit în derivă un anumit timp, ore, poate și zile, cine știe, și nu a existat, nu s-a activat nicio autoritate națională pentru a o descoperi, înseamnă că nu. Logic să presupunem că nu a existat acest schimb de informații între cele două părți sau poate prea târziu sau prea târziu. Aici, în acest caz, este clar că cooperarea trebuia să fie interinstituțional, între Ministerul Apărării și Ministerului de Interne, între Garda de Coastă și centrul de comandă al Armatei Române. Probabil că nu a funcționat sau poate nu funcționează în cei mai buni parametri, când discutăm despre evenimentul petrecut săptămâna trecută acolo, 100% era responsabilitatea Armatei Române.
Potrivit generalului (r) Dorin Toma, cazul demonstrează că, spre deosebire de incidentul cu drona aeriană produs săptămâna trecută, unde problema principală a fost capacitatea de intervenție, de această dată dificultatea majoră pare să fi fost chiar detectarea amenințării. Incidentul arată că România trebuie să își consolideze atât capacitățile de supraveghere maritimă, cât și mecanismele de cooperare interinstituțională pentru a răspunde eficient noilor riscuri generate de războiul din proximitatea granițelor sale.
