Strategia Națională de Apărare a României a fost analizată în ședința CSAT
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) s-a reunit, marţi, în sistem videoconferinţă, sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis.
Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, principalele subiecte de pe ordinea de zi s-au axat pe modul în care se implementează Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.
”O prioritate strategică a acestui Plan de implementare vizează asigurarea cadrului legal adaptat, incluzând revizuirea legislației care vizează organizarea și funcționarea principalelor instituții cu atribuții și responsabilități în ceea ce privește securitatea națională, inclusiv Legea de organizare și funcționare a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, și continuând cu domenii dinamice și cu grad ridicat de volatilitate, unde este nevoie de reglementare modernă, precum managementul crizelor sau securitatea și apărarea cibernetică. Astfel, va fi asigurată eficientizarea și modernizarea instituțiilor publice, pentru ca acestea să răspundă mai bine sarcinilor ce le revin și, totodată, să fie mai aproape de nevoile cetățenilor României.
O altă prioritate a Planului de implementare constă în monitorizarea elaborării strategiilor, planurilor de acțiune și a altor documente programatice de nivel sectorial sau departamental, elaborate de instituțiile publice cu atribuții și responsabilități în domeniul securității naționale, conform propriilor nevoi, în conformitate cu Programul de guvernare, legislația în vigoare și Hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Țării.” - se arată în comunicatul oficial.
Documentul prevede trei etape, cu următoarele obiective: finalizarea Programului de modernizare Armata 2026; implementarea noilor tehnologii și reorganizarea Armatei României pentru acțiune multi-domeniu (2032); finalizarea Programului Armata 2040.
”Analiza strategică a apărării s-a derulat printr-o abordare interdepartamentală și interinstituțională, într-o perioadă în care provocările la adresa securității și apărării au căpătat noi valențe, iar procesele de planificare strategică inițiate acum vor influența securitatea și apărarea regională în următoarele decenii - consolidarea capabilităților militare ale Federației Ruse în regiunea Mării Negre, desfășurarea procesului de reflecție strategică la nivelul NATO, aprobarea unei noi strategii și adaptarea posturii Alianței, inițierea procesului de relocare a unor forțe SUA în Europa, toate suprapuse peste efectele pandemiei de COVID 19.
Pentru realizarea noii structuri de forțe, sistemul militar va parcurge un proces etapizat de schimbări profunde. Armata 2040 va fi o structură de forțe flexibilă, multi-domeniu, cu un spectru larg de capabilități specifice secolului XXI.” - se mai arată în comunicatul Administrației.
În ceea ce privește Carta Albă a Apărării, acesta este un document care permite implementarea obiectivelor de apărare stabilite prin Programul de guvernare, pentru asigurarea securității cetățenilor și apărarea teritoriului, a valorilor și a intereselor noastre naționale.
Totodată, Carta Albă a Apărării fundamentează Strategia militară și Directiva de planificare a apărării și este concepută într-o nouă paradigmă strategică, având ca scop final consolidarea posturii de apărare și descurajare, în baza a cinci elemente esențiale: capabilități de înaltă tehnologie; o resursă umană înalt educată și foarte bine instruită; o puternică industrie de apărare autohtonă; dezvoltarea unei culturi instituționale centrată pe cunoaștere și inovație; reziliența.
În finalul ședinței, membrii CSAT au analizat și aprobat evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile la adresa securității naționale prognozate pentru anul 2021.
Etichete: aparare, csat, klaus iohannis, strategie,
