Credinta, motivul pentru care crestinii, evreii si musulmanii vin la Ierusalim. Locul romanilor in orasul sfant

08-05-2016 13:03

Pelerinaj in Tara Sfanta. Partea a II-a. Ierusalimul este locul cel mai disputat din istoria omenirii: locul in care forta divina ar fi trebuit sa aduca ordinea fizica si morala pentru omenire.

Un oras impresionant, in care arhitectura monumentelor iti aminteste de vechile temple evreiesti, influenta covarsitoare a Bizantului si cruciatilor si anii de dominatie musulmana.

Cele mai vechi biserici crestine sunt reprezentate aici prin patriarhiile coptilor, armenilor sau vechilor sirieni, dar unde custodele majoritatii locurilor sfinte este cel de-al 141-lea patriarh al Ierusalimului.

Parintele Ioan Meiu este ghidul nostru prin oras: "Aici ne aflam la confluenta intre orasul vechi si orasul nou. Nu sunt zidurile din perioada Mantuitorului, de acum 2000, ci sunt construite de Suleiman Magnificul, in jurul anului 1600, iar cetatea Ierusalimului din vremea Mantuitorului se afla la 4 metru dedesubt. Fiind numai piatra aici, nefiind pamant, s-a construit oras peste oras."

Peste tot prin cetate intalnesti clerici ale diferitelor culte religioase.

"Avem Patriarhia Ierusalimului, cu patriarh grec, avem Patriarhia Latina, a catolicilor, sunt armenii, crestinii copti din Egipt, crestinii din Siria, crestinii din Etiopia, cam acestia au drept de slujire la Sfantul Mormant", ne explica parintele Meiu.

"Ne aflam la Patriarhia Ierusalimului, intrarea in Palatul Patriarhal. Si noi suntem sub jurisdictia Patriarhiei Ierusalimului. Noi, ca reprezentanta a Patriarhiei Romane pe langa Patriarhia Ierusalimului, in permanenta suntem aici cu delegatii, cu hartii, cu protocoale", mai spune parintele.

Patriarhul grec al Ierusalimului este Teofil al III-lea. Acesta ne primeste cu bratele deschise pentru o lectie de istorie.

"Sunt bucuros sa va primesc in Ierusalim. Patriarhia e cea mai veche institutie de aici. Este singura institutie din Tara Sfanta cu o prezenta neintrerupta in Ierusalim", ne spune el.

Patriarhul grec al Ierusalimului este custodele majoritatii Locurilor crestine sfinte.

Tot in secolul VII au venit arabii si au schimbat configuratia politica , culturala si religioasa. Cuceritorul musulman, Califul Omar a inmanat, in anul 638, un document numit ahdname, un contract prin care garanta drepturile si privilegiile Patriarhiei din Ierusalim asupra locurilor sfinte.

Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului: "Cand este ales un nou Patriarh, trebuie sa reinoiasca de fiecare data aceasta intelegere intre Regatul hasemit al Iordaniei si palestinieni, dar si cu israelienii. Este aici o relatie speciala intre lumea arabica islamica si nonarabica. In cartea sfanta a Coranului exista un paragraf prin care ei recunosc existenta ortodocsilor in acele vremuri."

Afara, pe stradutele cetatii Ierusalimului este un amestec de sacru cu profan. E un mix foarte ciudat comercial - un conglomerat. Aici se inteleg foarte bine si crestinii, si evreii, si arabii. Ei fac afaceri impreuna aici, au magazine impreuna.

In partea de nord a cetatii, intelegi geografia spirituala a locului. Este muntele maslinilor, acolo unde acum este un asezamant catolic - Pater Noster - Tatal Nostru. Potrivit traditiei crestine, in pestera pastrata si astazi in incinta, ucenicii s-au adunat in jurul Mantuitorului spre a invata "Tatal nostru", rugaciunea pe care romanii o stiu si ca rugaciunea domneasca, una dintre cele mai puternice rugaciuni crestine.

Pe coasta muntelui, se intinde marele cimitir evreiesc. Pozitia mormintelor este cu fata spre cetatea Ierusalimului, pentru ca la judecata de apoi toti sa-l poata privi pe Mesia intrand in cetatea Templului lui Solomon.

La poalele muntelui se afla Gradina Ghetsimani, locul preferat al lui Iisus, locul in care si-a petrecut si ultima noapte, retras singur pentru a se ruga pentru intreaga lume. Ghetsimani inseamna in ebraica presa de ulei. Trunchiurile arborilor din gradina amintesc de vechii maslini.

Mai jos, se inalta o biserica inchinata mortii Maicii Domnului. Coborand o scara maiestuoasa de 48 de trepte, intri parca intr-o alta lume, sapata adanc in stanca. Este locul in care apostolii s-au adunat pentru a o priveghea pe Fecioara Maria. In biserica ortodoxa, administrata de greci si armeni, poti auzi in fiecare miercuri slujba in limba materna a lui Hristos, limba aramaica. Limba este folosita in oficierea liturghiei de catre sirienii crestini care au si ei dreptul de a sluji in Ierusalim.

Romanii sunt nelipsiti, iar urmele duc in vechime; domnitori generosi, boieri si negustori care acordau ajutoare. Romanii s-au gandit tarziu sa intemeieze un asezamant in locurile sfinte ale crestinatatii. Din daniile oferite de voievozi nu s-au ales mai nimic. Domnitorii Vasile Lupu, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu, si alti binefacatori de neam roman, voievozi si domnite, boieri sau oameni instariti, care in mod constant faceau danii importante catre asezamintele de aici.

Despre romani, patriarhul Ierusalimului are numai cuvinte de lauda, desi relatiile cu biserica Ortodoxa Romana au trecut si printr-o perioada de raceala.

Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului: "Romanii sunt un popor foarte religios. Totdeauna fac diferenta intre liderii religiosi sau politici si oamenii obisnuiti. Pelerinii sunt bineveniti. Eu am slujit multi ani intr-o comunitate din Galilea. Inteleg importanta pelerinajului pentru pelerini."

Daca ii intrebati pe evrei, crestini sau palestinieni din ce motiv sunt in Ieruslaim, ce le ofera acest oras? Ierusalimul nu ofera beneficii financiare. Toata lumea vrea sa fie aici din motive religioase.