Crede si cotizeaza. Ce face biserica in contul banilor pretinsi de la credinciosi. CAMERA ASCUNSA
Ortodoxia a dovedit de atatea ori ca are menirea de a-i ajuta pe credinciosi, nu numai cu rugaciune curata, ci si concret, prin fapte, in numele Domnului.
Daca averile bisericilor de la noi se dovedesc uriase, nu e deloc rau in sine. Nefiresc este doar faptul ca ceea ce s-a strans, nu s-a intors intotdeauna la crestinii care au cel mai mult nevoie de hrana sau de adapost. Iata cateva cazuri.
Un reporter Stirile Pro TV a batut la usa unei biserici din Zalau, unde a cerut ajutor pentru un nevoias. Aici insa sunt alte prioritati.
"Numai la primarie va adresati, au ei ceva centru pentru batrani", a spus preotul parah.
Iar preotul are dreptate, episcopia Salajului, infiintata acum patru ani, nu are in tot judetul niciun centru umanitar. Au doar cateva parohii care ingrijesc batrani la domiciliu. In schimb, ofera servicii recreative de socializare si de timp liber pentru cei in varsta. Nu la fel se intampla in Prahova, unde sunt mai multe centre de ajutor social.
La Biserica din Banesti, zilnic, la orele pranzului, iau masa 23 de copii nevoiasi din comuna. Mancarea calda este platita din ce reuseste sa stranga preotul, donatiile satenilor si rarele ajutoare ale primariei.
De gatit, gateste o localnica care s-a oferit voluntara. Cand n-are tot ce-i trebuie, adauga ingrediente din propria-i camara fara sa ceara in schimb nimic. Ciudat, pentru ca biserica apartine de protoeria Ploiesti, care la randul ei este subordonata arhiepiscopiei Bucuresti. Cea din urma institutie a adunat in 2010 un profit de peste 6 milioane de lei, adica un milion si jumatate de euro. Asta, in conditiile in care biserica este scutita de impozite cu o conditie: "ca sumele respective sa fie utilizate in anul curent si/sau in anii urmatori pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult pentru invatamant, pentru furnizarea in nume propriu si/sau in parteneriat de servicii social".
E drept, in tara, zeci de preoti fac acte de binefacere, asa cum pot ei mai bine. Printre ei si parintele Milea, samariteanul din Buzau cum i se spune. Ingrijeste zeci de batrani, sute de copii trimisi in tabere gratuite, le da de mancare saracilor si a pus pe picioare si o scoala pentru tinerii fara posibilitati. Totul se bazeaza pe volunatriat si autogospodarire.
Nici, astazi sefii bisericilor nu au vrut sa ne raspunda la intrebarile legate de cum isi gestioneaza banii.
