Corneliu Zelea Codreanu. Viața și moștenirea întunecată a fondatorului Mișcării Legionare

Din 1919, Corneliu Zelea Codreanu a fost membru al Gărzii Conștiinței Naționale, iar în 1923, împreună cu Alexandru C. Cuza, a fondat partidul fascist Liga Apărării Naționale Creștine (L.A.N.C.).

Din motive ideologice, doi ani mai târziu, Corneliu Zelea Codreanu a părăsit LANC, iar în 1927 și-a înființat propriul partid.

Viața lui Corneliu Zelea Codreanu

Corneliu Zelea Codreanu s-a născut pe 13/ 25 septembrie 1899, la Huși, județul Fălciu (actual Vaslui).

Mama sa, Eliza născută Brauner, era de origine germană și provenea dintr-o familie din Bavaria.

Citește și

Loturi de stafide „Furnicuţa”, retrase de pe piață după depistarea unor reziduuri de pesticide

Corneliu a fost botezat într-o biserică ortodoxă odată cu părinții săi, care s-au convertit și ei la ortodoxism.

În anul 1902, tatăl său, Ion Zelinski, și-a schimbat numele în Zelea Codreanu.

De-a lungul timpului, Corneliu și tatăl său, Ion Zelea Codreanu, s-au străduit să își creeze o origine română susținând în nenumărate rânduri că numele „Zelea” provenea dintr-o veche familie de răzeși și însemna „zale” și nu de la „Zelinski” care în poloneză înseamnă „Codreanu”.

La vârsta de 16 ani, Corneliu a luptat voluntar în Primul Război Mondial.

În 1920 a participat la acțiunile de înăbușire a revoltei comuniste de la Atelierele CFR Nicolina, iar pe când era student la Facultatea din Iași, a devenit președintele Societății studenților la Drept, cu ajutorul căreia în 1922 a fondat „Asociația Studenților Creștini”.

În semn de protest față de decizia rectoratului Universității de a începe anul școlar fără tradiționala slujbă religioasă, Codreanu s-a baricadat în interiorul instituției. Din cauza acestui gest a fost exmatriculat.

După ce a fost exmatriculat a plecat în Germania, unde a studiat timp de câteva luni la Berlin și la Jena.

Întors în România, în 1924, Corneliu a fost judecat pentru că l-a împușcat pe prefectul Poliției Iași, Constantin Manciu, care îl agresase inițial. În final, judecătorii l-au achitat pe motiv că acționase în legitimă apărare.

În 1927, Codreanu, împreună cu Ion Moța, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneață și Radu Mironovici a fondat mișcarea paramilitară „Legiunea Arhanghelul Mihail”. 

În anii care au urmat au avut loc o serie de manifestații ample împotriva „corupției parlamentare, a evreilor și a comunismului”.

Cucerit de manifestațiile pe care le folosea propaganda nazistă în Germania, pentru a atrage poporul de partea sa, Codreanu a a vizitat satele îmbrăcat în costum național și călare pe un cal alb.

În 1931, Codreanu a fost ales în parlament în funcția de deputat în județul Neamț după ce, potrivit documentelor de la acea vreme, a fost votat de către 1.300 de oameni.

Prin ideologia sa, Corneliu Zelea Codreanu, numit și „Căpitanul”, a promovat ortodoxismul naționalist, insistând pe legătura dintre ortodoxia românească și valorile naționale și istorice ale României. Direcția politicilor promovate de el era transformarea România într-un stat fascist, similar Italiei lui Mussolini.

Asasinatele ordonate de Corneliu Zelea Codreanu

În 1933, Codreanu a întemeiat partidul „Totul pentru Țară” despre care prim-ministrul de la acea vreme, Ion Gheorghe Duca, a spus că funcționa ca un program violent fascist antisemit și antioccidental. Din acest motiv, i-a interzis lui Zelea Codreanu să mai participe la alegerile parlamentare.

La trei săptămâni după această decizie, pe data de 29 decembrie 1933, I. Gh. Duca a fost asasinat de un grup de trei legionari pe peronul gării din Sinaia. Cei trei, Nicolae Constantinescu, Doru Belimace și Ion Caranica poartă numele de Nicadori.

Ca răspuns la asasinare, Victor Iamandi, ministrul liberal al Justiției, a dat ordin ca Stere Ciumeti, secretarul Mișcării Legionare, să fie omorât, iar corpul lui să fie aruncat într-un lac din București.

Seria asasinatelor comandate de Zelea Codreanu a continuat, însă. 

Trei ani mai târziu, în iulie 1936, un grup de zece legionari (Decemvirii), studenți la teologie, au pătruns în spitalul în care era internat ziaristul Mihai Stelescu, un opozant înverșunat al „Căpitanului” și l-au împușcat cu 120 de gloanțe, după care i-au aplicat multiple lovituri în cap cu un topor, intonând imnuri legionare.

Nunta lui Coreneliu Zelea Codreanu

Zelea Codreanu s-a căsătorit cu Elena Ilinoiu, fiica unui controlor la calea ferată, dintr-un sat din Brăila, pe 14 iunie 1925, în zona Dumbrava Crângului din Focșani.

La nuntă au participat câteva zeci de mii de persoane (potrivit unor estimări au fost între 80.000 şi 100.000). Corneliu Zelea Codreanu împreună cu tânăra sa soţie Elena şi‑au făcut apariţia într‑un car tras de boi, bine decorat.

Susținătorul lui Codreanu, Alexandru C.Cuza, împreună cu George Niculescu și alții au realizat un spectacol în care mirii purtau costume naționale albe și pe cap pirostrii cu crucea în creștet și svastică pe frunte.

Moartea lui Corneliu Zelea Codreanu

În noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938, în timp ce Zelea Codreanu și cei 13 legionari (Decemvirii și Nicadorii) erau transportați spre închisoarea Jilava, jandarmii care îi însoțeau au oprit convoiul lângă pădurea Tâncăbești și i-au ucis pe cei 14 prin sugrumare.

Regelul Carol al II-lea a declarat că legionarii și șeful lor au încercat să evadeze și jandarmii au reacționat ca atare.

Cadavrele au fost arse cu acid și înhumate în fortul Jilava.

Moștenirea nefastă a lui Zelea Codreanu 

Corneliu Zelea Codreanu rămâne în memoria românilor drept fondatorul Mișcării Legionarilor, cea mai febrilă, incisivă și radicală organizație românească.

Cu un caracter paramilitar și orientare naționalist-fascistă, Legiunea Arhanghelul Mihail s-a aflat în spatele unora dintre cele mai importante evenimente din perioada interbelică din România și a însemnat o pată amară în istoria modernă a țării. 

De asemenea, legionarii sunt vinovați de moartea unora dintre cele mai strălucite minți ale vremii. Ei au fost cei care l-au asasinat pe istoricul Nicolae Iorga (27 noiembrie 1940), prim-ministrul Armand Călinescu (21 septembrie 1939) și economistul Virgil Magdearu (27 noiembrie 1940). 

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO Românca Julia Sauter, calificare pentru programul liber la Milano-Cortina!