Comoara din Marea Neagră pe care românii nu sunt capabili să o valorifice. „E mai rar”
Marea Neagră ascunde o comoară pe care suntem incapabili să o valorificăm. Este vorba despre calcan, un pește pe care restaurantele din străinătate îl vând cu zeci de euro pentru câteva sute de grame.
Dar cum la noi doar 5 nave mai înfruntă valurile, abia dacă îl găseşti în galantare. În plus, pescarii nu au unde să îl depoziteze. De zece ani, locul în care ar fi trebuit să se ridice un port cu toate dotările este o mlaştină. Drept urmare, la începutul primăverii, braconierii turci şi ucraineni fac prăpăd în apele româneşti.
Când abia s-a luminat, pescarii trag primele plase. Până pe 15 aprilie este permis pescuitul la calcan şi mulţi îşi încearcă norocul în larg.
Reporter: „Este pescuitul pe mare o loterie?”
Pescar: „Este ca la şase din 49, am biletul în buzunar. Am câştigat deja."
Deşi în rapoartele oficiale avem 147 de nave de pescuit, asociaţiile de pescari de la Marea Neagră spun că mai sunt funcţionale numai 23 şi doar 5 pentru pescuitul de mare adâncime. Pentru comparaţie, vecinii bulgari au 300 de pescadoare de mare adâncime.
Cele câteva ambarcaţiuni româneşti au peste 30-40 de ani vechime şi nu pot aduna nici jumătate din cota pentru calcan a României stabilită de către Comisia Europeană: 57 de tone pe an.
Pentru că nu au port pescăresc, depozite frigorifice sau fabrici de procesare mulţi proprietarii de pescadoare renunţă şi astfel dispare şi industria de pescuit la Marea Neagră. De altfel, mâncăm deja peste 80 la sută peşte de mare din import.
Gabriel Iacob, proprietar pescador: „M-am gândit foarte bine să renunţ şi ca drept dovadă am pus amândouă vaporaşele la vânzare nu se mai poate."
Agenţia Naţională Pentru Pescuit şi Acvacultură deţine 10 hectare de teren în Portul Midia. Aici ar fi trebuit să fie ridicat un port pescăresc cu toate facilităţile însă de mai bine de zece ani locul este doar o mlaştină.
Contactaţi de Ştirile ProTV, reprezentanţii Agenţiei nu au vrut să explice de ce nu avem încă un astfel de port la Marea Neagră, dar în bugetul de anul trecut aveau trecută achiziţia unui elicopter.
Sorin Mănăilă, preşedintele Federaţiei Rompescador: „Nu au unde să acosteze, nu avem infrastructură de pescuit. De exemplu, ANPA ar trebui să realizeze un port pescăresc la Midia, pentru că are zece hectare în administrare acolo, are 12 puncte de plajă pe care nu s-a realizat nimic, deci trebuie să realizăm infrastructura, mai ales că sunt şi fonduri europene în acest sens."
În Bulgaria, industria piscicolă numără peste 25.000 de angajaţi, în timp ce la noi mai sunt doar două sute. Din această cauză, în galantarele din pescăriile româneşti calcanul este puţin şi scump.
Cristina, gestionar pescărie: „Este congelat, nu avem marfă proaspătă are termen de 24 de ore de la data decongelării şi nu mai poate fi recongelat.”
Reporter: „La ce preţ îl aveţi?”
Cristina: „La 69 de lei. În general e mai rar şi de aceea se cumpără foarte bine."
În 1989 România era considerată a cincea mare putere în pescuitul oceanic. Deţineam peste 200 de vase de pescuit, ambarcaţiuni de transport frigorific inclusiv nave pentru pescuit în zona arctică.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pro TV
Pro TV
Pro TV
Pro TV
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
.webp)
