Cinci lucruri pe care premierul Ciucă "a uitat" să le spună când a anunțat că a scăzut datoria publică
Premierul României, Nicolae Ciucă, a declarat, vineri, că datoria publică a României în acest moment a scăzut faţă de anul trecut.
Nicolae Ciucă speră să o menţină în această tendinţă, reuşind să coboare sub 50%, el precizând că deficitul la analiza pe primele şapte luni este de 2,41%.
„În acest moment, deficitul la analiza pe primele şapte luni este de 2,41%, Ca atare, în momentul de faţă atât creşterea economică cât şi măsurile care au fost la nivelul Guvernului au dus la anumite efecte”, a spus premierul.
El a mai precizat: „De asemenea, datoria publică a României în acest moment a scăzut faţă de anul trecut şi sperăm să o menţinem în această tendinţă, reuşind să coborâm sub 50%”, conform News.ro.
Vă prezentăm mai jos cinci lucruri pe care premierul "a uitat" să le spună despre situația datoriei publice a României.
1. Datoria a scăzut, ca pondere în PIB, cu doar o jumătate de punct procentual dar a crescut în valoare absolută cu nu mai puțin de 44,68 miliarde de lei de la începutul anului până la finalul lunii iunie, conform datelor oficiale ale Finanțelor.
Astfel, deși datoria administrației publice a crescut puțin mai încet decât PIB (de unde scăderea ușoara a ponderii, de la 48,8% din PIB la finele anului trecut la 48,3% la finalul lunii iunie) în termeni reali, a crescut cu aproape 9 miliarde de euro în doar 181 de zile. Simplu spus: a crescut cu 50 de milioane de euro pe zi. Zi de zi.
2. Premierul s-a lăudat cu deficitul bugetar mic, care a ajutat la temperarea creșterii datoriei publice. După cum reiese însă chiar din datele oficiale ale Finanțelor, deficitul bugetar a fost menținut la un nivel mai mic prin tăierea investițiilor din bani proprii dar și a cofinanțărilor pentru proiecte din bani europeni.
Astfel, față de propria programare (programul bugetar asumat), în primele șase luni ale acestui an gradul de realizare la capitolul "cheltuieli de capital" (investiții din bani proprii, fără fonduri UE) a fost de 66,9%, deci cu o treime sub cât era programat, respectiv un minus de circa cinci miliarde de lei.
Nici la capitolul bani cheltuiți pentru a atrage fonduri europene situația nu este mai bună. Guvernul a cheltuit la acest capitol doar jumătate (53,8%) din cât și-a programat la începutul acestui an, după cum se poate ușor observa din graficul de mai jos al Finanțelor.
3. Plătim dobânzi de 72 milioane de lei pe zi în contul datoriei. În primele șase luni ale acestui an statul a plătit în contul datoriei administrației publice 13,11 miliarde de lei, adică o medie zilnică de 72 de milioane de lei (circa 14,6 milioane de euro). Ca valoare, plata dobânzilor a fost mai mare decât investițiile din bani proprii, 13,11 miliarde de lei față de 10,48 miliarde de lei. Ca urmare atât a creșterii datoriei în volum cât și a creșterii dobânzilor la care se împrumută statul, în primele șase luni România a plătit cu 48% mai mult pe dobânzi decât în perioada similară a anului trecut, respectiv 13,11 miliarde de lei față de 8,87 miliarde de lei.
4. Ministerul Finanțelor "a uitat" total de povara dobânzilor în comunicatul de presă privind execuția bugetară pe primul semestru. Nicăieri în cele aproape 1.000 de cuvinte folosite de Finanțe pentru a face un scurt bilanț al felului în care Guvernul a cheltuit banii publici în primele șase luni ale acestui an nu apare cuvântul "dobândă". În comunicat nu există nicio referire la valoarea dobânzilor plătite, după cum se poate observa aici.
5. România, spre diferență de alte state, nu își permite, efectiv, o datorie publică prea mare din cauza evaziunii și a nefiscalizării anumitor sectoare.
Cu o pondere de puțin sub 50% din PIB a datoriei publice România pare a avea datorii "sănătoase". Grecia, spre exemplu, avea la finele lunii martie o datorie publică de 189% din PIB.
În cazul României însă, veniturile statului ca pondere în PIB sunt foarte mici, de circa 33% din PIB față de o medie europeană de 44%. Simplu spus, din fiecare 100 de euro valoare adăugată creați în economie statul român are venituri mai mici cu 11 puncte procentuale, respectiv cu o pătrime, după cum ȘtirileProTV a atras atenția recent. Mai mult decât atât, Grecia, dată exemplu mai sus, se poate împrumuta mult mai ieftin, în euro și este și mai puțin afectată de inflație.
FMI, de altfel, a atras atenția, fără a preciza expres numele României, că UE trebuie să ia măsuri pentru a evita o criză a datoriilor publice, respectiv momentul în care investitorii nu vor mai vrea să împrumute statele prea îndatorate sau o vor face doar la dobânzi mari.
Printre capitolele la care România este, însă, campioană în UE, se numără faptul că dă cea mai mare pondere din venituri pe salariile bugetarilor, după cum ȘtirileProTV a scris recent, pe baza unui raport amplu al Consiliului Fiscal.
