Cinci lucruri pe care premierul Ciucă "a uitat" să le spună când a anunțat că a scăzut datoria publică

62282467
Inquam Photos/ Octav Ganea

Premierul României, Nicolae Ciucă, a declarat, vineri, că datoria publică a României în acest moment a scăzut faţă de anul trecut.

Nicolae Ciucă speră să o menţină în această tendinţă, reuşind să coboare sub 50%, el precizând că deficitul la analiza pe primele şapte luni este de 2,41%.

În acest moment, deficitul la analiza pe primele şapte luni este de 2,41%, Ca atare, în momentul de faţă atât creşterea economică cât şi măsurile care au fost la nivelul Guvernului au dus la anumite efecte”, a spus premierul.

El a mai precizat: „De asemenea, datoria publică a României în acest moment a scăzut faţă de anul trecut şi sperăm să o menţinem în această tendinţă, reuşind să coborâm sub 50%”, conform News.ro.

Vă prezentăm mai jos cinci lucruri pe care premierul "a uitat" să le spună despre situația datoriei publice a României.

1. Datoria a scăzut, ca pondere în PIB, cu doar o jumătate de punct procentual dar a crescut în valoare absolută cu nu mai puțin de 44,68 miliarde de lei de la începutul anului până la finalul lunii iunie, conform datelor oficiale ale Finanțelor.

Datorie Publica

Astfel, deși datoria administrației publice a crescut puțin mai încet decât PIB (de unde scăderea ușoara a ponderii, de la 48,8% din PIB la finele anului trecut la 48,3% la finalul lunii iunie) în termeni reali, a crescut cu aproape 9 miliarde de euro în doar 181 de zile. Simplu spus: a crescut cu 50 de milioane de euro pe zi. Zi de zi. 

2. Premierul s-a lăudat cu deficitul bugetar mic, care a ajutat la temperarea creșterii datoriei publice. După cum reiese însă chiar din datele oficiale ale Finanțelor, deficitul bugetar a fost menținut la un nivel mai mic prin tăierea investițiilor din bani proprii dar și a cofinanțărilor pentru proiecte din bani europeni. 

Astfel, față de propria programare (programul bugetar asumat), în primele șase luni ale acestui an gradul de realizare la capitolul "cheltuieli de capital" (investiții din bani proprii, fără fonduri UE) a fost de 66,9%, deci cu o treime sub cât era programat, respectiv un minus de circa cinci miliarde de lei.

Nici la capitolul bani cheltuiți pentru a atrage fonduri europene situația nu este mai bună. Guvernul a cheltuit la acest capitol doar jumătate (53,8%) din cât și-a programat la începutul acestui an, după cum se poate ușor observa din graficul de mai jos al Finanțelor. 

Cheltuieli Bugetare

3. Plătim dobânzi de 72 milioane de lei pe zi în contul datoriei. În primele șase luni ale acestui an statul a plătit în contul datoriei administrației publice 13,11 miliarde de lei, adică o medie zilnică de 72 de milioane de lei (circa 14,6 milioane de euro). Ca valoare, plata dobânzilor a fost mai mare decât investițiile din bani proprii, 13,11 miliarde de lei față de 10,48 miliarde de lei. Ca urmare atât a creșterii datoriei în volum cât și a creșterii dobânzilor la care se împrumută statul, în primele șase luni România a plătit cu 48% mai mult pe dobânzi decât în perioada similară a anului trecut, respectiv 13,11 miliarde de lei față de 8,87 miliarde de lei. 

4. Ministerul Finanțelor "a uitat" total de povara dobânzilor în comunicatul de presă privind execuția bugetară pe primul semestru. Nicăieri în cele aproape 1.000 de cuvinte folosite de Finanțe pentru a face un scurt bilanț al felului în care Guvernul a cheltuit banii publici în primele șase luni ale acestui an nu apare cuvântul "dobândă". În comunicat nu există nicio referire la valoarea dobânzilor plătite, după cum se poate observa aici. 

5. România, spre diferență de alte state, nu își permite, efectiv, o datorie publică prea mare din cauza evaziunii și a nefiscalizării anumitor sectoare.

Cu o pondere de puțin sub 50% din PIB a datoriei publice România pare a avea datorii "sănătoase". Grecia, spre exemplu, avea la finele lunii martie o datorie publică de 189% din PIB.

În cazul României însă, veniturile statului ca pondere în PIB sunt foarte mici, de circa 33% din PIB față de o medie europeană de 44%. Simplu spus, din fiecare 100 de euro valoare adăugată creați în economie statul român are venituri mai mici cu 11 puncte procentuale, respectiv cu o pătrime, după cum ȘtirileProTV a atras atenția recent. Mai mult decât atât, Grecia, dată exemplu mai sus, se poate împrumuta mult mai ieftin, în euro și este și mai puțin afectată de inflație. 

FMI, de altfel, a atras atenția, fără a preciza expres numele României, că UE trebuie să ia măsuri pentru a evita o criză a datoriilor publice, respectiv momentul în care investitorii nu vor mai vrea să împrumute statele prea îndatorate sau o vor face doar la dobânzi mari. 

Printre capitolele la care România este, însă, campioană în UE, se numără faptul că dă cea mai mare pondere din venituri pe salariile bugetarilor, după cum ȘtirileProTV a scris recent, pe baza unui raport amplu al Consiliului Fiscal. 

Articol recomandat de sport.ro
"Simona Halep, de nerecunoscut!" Reacția englezilor după apariția româncei la Wimbledon
"Simona Halep, de nerecunoscut!" Reacția englezilor după apariția româncei la Wimbledon
Citește și...
Volkswagen confirmă cea mai mare restructurare din istoria sa. Peste 100.000 oameni vor fi dați afară

Directorul general al Volkswagen, Oliver Blume, a confirmat cea mai mare restructurare din istoria companiei germane, cu peste 100.000 de oameni care urmează să fie dați afară, dacă nu se reușește reducerea costurilor cu forța de muncă.

Inflația a rămas la peste 10% și în iunie. BNR se așteaptă la o temperare a scumpirilor în lunile următoare

Rata anuală a inflației a scăzut, ușor, în iunie și a ajuns la 10,4%, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la servicii.

RoEM: Prețul energiei electrice s-a triplat în România: de la 45 la 136 de euro/MWh. Principala vulnerabilitate

Prețul mediu al energiei electrice în România s-a triplat în ultimii ani, iar dependența de importurile de combustibili fosili rămâne una dintre principalele vulnerabilități ale economiei, arată o analiză a Romanian Economic Monitor.

Recomandări
România, dar și alte țări din UE, au fost atacate cibernetic de Rusia. Nicușor Dan: Acțiunile ”fac parte dintr-o campanie”

România, dar și alte țări membre ale Uniunii Europene, au fost, în ultimii ani, ținta unor atacuri cibernetice ale unor grupări care sunt controlate de Serviciul Federal de Securitate al Federaţiei Ruse (FSB), afirmă oficialii UE.

Criză politică în România. Sorin Grindeanu, după discuția de la Cotroceni cu PNL și USR: „Nu s-a degajat o soluție”

Criza politică din România se prelungește pe o perioadă nedeterminată. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că, după discuția care a avut loc, luni, 13 iulie, la Palatul Cotroceni, cu liderii PNL, USR și UDMR ”nu se degajă o soluție”.

UE ajută financiar, indirect, efortul de război al Rusiei. Statele din UE continuă să dea miliarde de euro pe gazele rusești

Uniunea Europeană a rămas principalul cumpărător al gazelor naturale lichefiate rusești provenite din proiectul Yamal LNG în prima jumătate a anului 2026, alimentând veniturile Moscovei în timp ce Rusia și-a intensificat atacurile asupra Ucrainei.