România este raiul bugetarilor. Cheltuim cea mai mare pondere din banii statului pe lefurile lor, din întreaga UE

62276105
Shutterstock

România este statul membru UE cu cea mai mare pondere din venituri cheltuită pe salariile încasate de bugetari, potrivit datelor furnizate de Consiliul Fiscal. Alături de noi, pe primele trei locuri se mai află Malta, Letonia și Cipru.

Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, România ocupă prima poziție în clasamentul privind raportul dintre cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și totalul de venituri încasate în 2021. Mai mult decât atât, în anul precedent, aceasta s-a clasat pe același loc fruntaș, conform Consiliului Fiscal.

Consiliul Fiscal este o organizație apolitică, fondată în 2010 la cererea expresă a troicii FMI-Banca Mondială-Comisia Europeană și funcționează sub tutela Academiei Române. Președintele Consiliului Fiscal este Daniel Dăianu, profesor de economie care a ocupat de-a lungul timpului funcții precum economist-șef al BNR și ministru de Finanțe.

Statul român a acordat o pondere de 33,8% din veniturile încasate în 2020 salariilor bugetarilor, pondere care a crescut anul trecut la 37%. Procentul este mai mare decât media europeană, care nu depășește pragul de 23,6% în 2020 și care a înregistrat o scădere de 1,2 procente în 2021, ajungând la 22, 4%.

Gernania, pe ultimul loc în clasament

În timp ce România cheltuiește mare parte din venituri pe lefurile angajaților din sectorul bugetar, motorul economic al Uniunii Europene, Germania, se află la polul opus, pe ultimul loc în clasament, respectiv cu cea mai mică pondere din venituri folosită pentru salariile aparatului bugetar, de doar 16% în 2021.

Doi dintre vecinii României se află la poli opuși în ceea ce privește cheltuielile pe salariile din sectorul bugetar raportate la veniturile bugetare. Bulgaria ocupă locul 5, cu o pondere de 27% în 2020 și de 30% în 2021, în timp ce Ungaria se situează pe locul 20, cu 25% în 2020 și 2021.

Astfel, în România și în Bulgaria, fondurile alocate salariilor din venituri au crescut, în timp ce Ungaria s-a menținut la același nivel privind cheltuielile destinate salariilor din sectorul bugetar.

angajați

În 2009, în plină criză economică, România ocupa poziția a opta în ceea ce privește raportarea cheltuielilor cu salariile la total venituri.

Cum au crescut salariile bugetarilor

Sumele de bani pe care le câștigă bugetarii au înregistrat creșteri în 2020 și în 2021. Dacă în 2020 un bugetar încasa între 6.500 și 6.800 de lei salariu brut, în 2021 salariul din sectorul public a ajuns la 7.114 lei brut. Pe de altă parte, angajații din sistemul privat încasau un salariu mediu de 5.000 de lei în 2020 și 5.742 de lei brut în 2021. 

În 2007 salariie din sectoarele privat și public se situau cam la același nivel, adică la 1.300 de lei salariu brut. În perioada 2008-2010 (în plină criză economică), angajații din sectorul public primeau până la 2.500 de lei brut, în timp ce salariații din sectorul privat nu încasau mai mult decât 1.800 de lei brut, conform datelor centralizate de către Consiliul Fiscal. 

În luna mai, salariul mediu brut în sectorul de "administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public" a fost de 9.175 de lei, respectiv de 5.501 lei ca valoare netă în timp ce salariul mediu brut pe întreaga economie a fost de 6.358 de lei, respectiv de 3.928 de lei. Simplu spus, în administrația publică din România se câștigă cu 40% mai mult decât media pe economie. 

pondere cheltuieli salarii bugetari

Cum a evoluat numărul angajaților din sectorul public între 2008 și 2021

În 2005 1.232.622 de persoane lucrau "la stat". Numărul lor a crescut în perioada 2006-2008, cu un vârf de 1.398.222 înregistrat în 2008 (anul în care a început criza economică). Comparativ, în 2020, în trimestrul patru, statul român avea 1.245.355, puțin peste efectivul din 2005 (+12.733 angajați). În decembrie 2021 numărul angajaților din sectorul public era de 1.262.318, în creștere cu 16.963 de persoane și în scădere cu 135.904 angajați față de 2008. Practic, deși sunt mai puțini angajați "la stat", România cheltuiește mai mult pentru a le plăti salariile, cu diferențe semnificative față de sectorul privat.

diferență salarii public privat

La finele anului trecut, în România, erau înregistrați 5.1 milioane de salariați la nivelul întregii economii. La un calcul simplu reieste astfel că bugetarii reprezentau 23% din totalul forței de muncă.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Diletta Leotta, fără inhibiții în vacanță. Fotografii îndrăznețe cu partenera lui Karius: ”Ești o zeiță”
FOTO Diletta Leotta, fără inhibiții în vacanță. Fotografii îndrăznețe cu partenera lui Karius: ”Ești o zeiță”
Citește și...
Care sunt cele mai populare joburi în România. Creștere uluitoare a șomajului în rândul tinerilor

Rata şomajului în România este în continuă scădere şi a ajuns la 5,3% la începutul verii, aproape de nivelul anului 2019. Din păcate, sunt tot mai mulţi tineri până în 24 de ani, care nu au un loc de muncă şi nici pregătire profesională.

Guvernul a scumpit viciile și munca part-time. Firmele încep să dea oameni afară

De astăzi, viața este mai scumpă pentru cei cu vicii. Intră în vigoare o parte dintre modificările Codului Fiscal și se majorează accizele pentru băuturi alcoolice și țigări.  

Cât costă alimentele de bază în România, comparativ cu Franța, Italia și Spania. Țara noastră are creșteri de aproape 40%

Preţurile alimentelor de bază au crescut în medie cu 15,5 procente, față de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă, conform unei analize a Comisiei Europene, unele produse sunt mai scumpe şi cu 40%.

Recomandări
Nicușor Dan: „Partidele nu s-au înțeles pe legea salarizării. Și-au asumat pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR”

Președintele Nicușor Dan anunță că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens privind legea salarizării și și-au asumat pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR.

Peste 120 de aleși ar putea rămâne fără funcții dacă Legea integrității va fi promulgată. USR, avertisment pentru PNL

După o lună de dezbateri și nenumărate modificări, legea integrității a fost adoptată în Parlament cu articolul care prevede că aleșii găsiți în incompatibilitate sau conflict de interese, chiar și retroactiv, își pierd funcția.

Titlurile de stat ar putea deveni garanție pentru credite bancare. Românii nu ar mai fi nevoiți să le vândă pentru bani

Pentru prima dată, românii care au titluri de stat precum „Fidelis” ar putea obține credite bancare cu ajutorul lor. Titlurile de stat le-ar putea servi drept garanție pentru împrumuturi fie de consum, fie ipotecare.