CES: Ordonanța „trenuleț”: lipsită de transparență, fără estimări clare de impact și cu măsuri injuste - Raport
Guvernul Ciolacu 2 a adoptat ieri, 30 ianuarie, după mai puțin de o zi de când a fost lansat în dezbatere publică, proiectul de ordonanță de urgență „trenuleț” pentru a salva, susține Executivul, situația fiscală a României pe termen scurt.
Cele mai importante prevederi sunt: înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor la nivelul lunii noiembrie 2024, înghețatarea alocațiilor, renunțarea la voucherele de vacanță, creșterea impozitului pe dividende la 10%, eliminarea facilităților fiscale din agricultură, construcții și IT, eliminarea reducerii de 90% pe tren pentru studenți, reducerea la 250.000 de euro a pragului de impozitare pentru IMM-uri.
Partenerii din societatea civilă, atât sindicate cât și patronate, au criticat vehement atât măsurile în sine cât mai ales faptul că discuțiile pe marginea proiectului, consultarea propriu-zisă cu partenerii social-economici a fost, de fapt, un simulacru. De exemplu, CNS Cartel Alfa susține că varianta prezentată lor de Guvernul Ciolacu 2 nu cuprindea măsura de anulare a beneficiilor fiscale ale angajaților din sectorul economic IT, măsură care a apărut, peste noapte, în documentul lansat oficial în dezbatere publică duminică, 29 decembrie.
Știrile ProTV au atras atenția asupra faptului că în ultimii ani, modul în care guvernul a luat decizii legate de bugete și investiții este din ce în ce mai lipsit de transparență.
Lipsa de transparență din activitatea guvernului nu reprezintă o problemă care a caracterizat doar activitatea actualului guvern, cabinetele anterioare aflându-se într-o situație similară. După cum arată raportul Greco din septembrie 2023, folosirea excesivă a ordonanțelor de urgență limitează accesul publicului la informații și împiedică procesul de consultare premergător adoptării unui act legislativ.
Cele mai mari probleme din ordonanța „trenuleț”, conform CES
Cea mai severă analiză atât a lipsei de transparență a Guvernului în adoptarea unor măsuri cu un impact atât de mare fără, practic, vreo discuție reală (nu se pune problema de negociere) cu partenerii sociali cât și a măsurilor în sine aparține chiar Consiliului Economic Social, care a dat aviz „negativ” proiectului de ordonanță și a prezentat, pe puncte, cele mai grave prevederi din el.
În ciuda respingerii ordonanței „trenuleț” și a argumentelor aduse de CES, trebuie subliniat faptul că în această situație avizul instituției este doar consultativ.
După cum arată raportul CES, printre cele mai mari probleme din ordonanța „trenuleț” se numără:
• menținerea cuantumului salariilor și pensiilor speciale la nivelul lunii noiembrie 2024, fără ajustarea acestora la rata inflației, contravine principiilor constituționale privind echitatea socială și protecția valorii economice a drepturilor dobândite;
• în plus, suspendarea acordării biletelor de valoare și a altor beneficii conexe pentru personalul bugetar afectează stabilitatea veniturilor angajaților, generând riscul unor litigii bazate pe încălcarea drepturilor salariale;
• măsurile propuse creează un dezechilibru între necesitatea reducerii deficitului bugetar și obligațiile sociale ale statului, fiind adoptate fără o fundamentare suficientă privind impactul asupra categoriilor sociale afectate;
• a devenit o practică ca, prin ordonanță de urgență a Guvernului, să se proroge aplicarea unor drepturi prevăzute prin diverse acte normative, ceea ce aduce prejudicii beneficiarilor acestora sau celor care dețin hotărâri judecătorești devenite executorii;
• se promovează munca fără plată, fapt ce conduce la supraîncărcarea sarcinilor de lucru per angajat și la epuizare fizică și psihică, în condițiile în care timpul de refacere a capacității de muncă va fi insuficient, având în vedere deficitul de personal și blocarea angajărilor;
• este al treilea an în care munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora. Este evident că angajații nu vor putea să efectueze zilele libere, deoarece chiar în prezent există deficit de personal în diferite domenii, cum este învățământul, pentru categoria personal didactic și administrativ;
• personalul din instituțiile și autoritățile publice nu beneficiază la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu de compensarea în bani a concediilor neefectuate. Deși a acoperit ani de zile posturi care nu au fost date pentru ocupare prin concurs (din aceeași lipsă de finanțare) și a contribuit la buna funcționare a unităților de învățământ, personalul din învățământ nu a reușit să își ia concediul de odihnă integral, deoarece a fost permanent solicitat la muncă pentru susținerea examenelor, olimpiadelor, concursurilor și a altor activități extrașcolare, iar acum nu poate beneficia de dreptul la plata concediului de odihnă neefectuat. Este o măsură care poate face imposibilă misiunea directorilor unităților de învățământ în a găsi resursa umană care să participe la aceste activități;
• referitor la Art. VII alin.(2): „Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor unice vacante”, se constată că nu este introdusă excepția și pentru posturile ocupate de personalul didactic de predare din învățământul preuniversitar, avându-se în vedere faptul că posturile se stabilesc în funcție de planul de școlarizare realizat;
• referitor la Art. XXIV: „În anul 2025, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene acordă prime didactice și prime de cariere profesionale, reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2023 privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic și didactic auxiliar, precum și unei prime de carieră profesională pentru personalul administrativ din învățământul de stat, suportate din fonduri externe nerambursabile, cu modificările și completările ulterioare, numai în cazul în care cheltuielile cu aceasta se decontează integral din fonduri externe nerambursabile.”:
-nu este menționat numele proiectului din care se vor efectua plățile pentru aceste prime, astfel încât să avem certitudinea că există finanțare 100% pentru aceste prime;
-nu este actualizată o listă de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene cu bunurile/serviciile ce pot fi achiziționate din aceste prime, în funcție de specificul muncii personalului angajat în învățământ, astfel încât banii să poată fi decontați integral din fondurile externe nerambursabile;
• referitor la Art. LII alin.(1) lit.(f): „Începând cu data intrării în vigoarea prezentei ordonanțe de urgență, aplicabilitatea unor dispoziții prevăzute în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă după cum urmează: (...) f) prevederile art. 139 alin. (2) lit. d), alin. (3), (7) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027”, cu mențiuni despre decontarea navetei personalului din învățământ, nu există precizări cu privire la decontarea cheltuielilor de transport pentru personalul din învățământ de către unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ la care se face naveta. În prezent, primăriile refuză decontarea navetei personalului din învățământ. Menționăm că, de la apariția Legii Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023, personalul din învățământ nu mai beneficiază de decontarea navetei, deoarece articolul a fost prorogat în fiecare an, dar nu s-au transmis precizări clare primăriilor pentru decontare;
• Limitarea aplicării reducerii de 90% de care beneficiază studenții la transportul intern feroviar doar pe distanța/rutele dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care se află instituția de învățământ superior la care aceștia sunt înmatriculați, propusă prin intermediul articolului XXIX, conduce la dificultăți sau chiar imposibilitatea de operaționalizare pentru studenții care au domiciliul în localități în care nu există stații de cale ferată. Proiectul de act normativ nu prevede modul în care reducerea ar fi aplicată în cazul acestora.
• După repetate prorogări de la aplicarea prevederilor Legii educației naționale nr. 1/2011 cu privire la alocarea a minimum 6% din PIB pentru finanțarea educației naționale, art. LII al proiectului prorogă aplicarea prevederilor Legilor nr. 198/2023 și 199/2023 cu privire la alocarea a minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat în vederea finanțării cheltuielilor pentru educație. Această prorogare arată faptul că sectorul educațional nu este considerat prioritar de către Guvern și creează un precedent ce vulnerabilizează sistemul de învățământ.
• Art. XXII vizează plafonarea fondului de burse și protecție socială pentru studenți la nivelul lunii noiembrie 2024. În contextul în care rata abandonului la nivelul învățământului superior este de aproape 50%, asigurarea unui sistem de învățământ superior echitabil și accesibil ar trebui să constituie o prioritate pentru Guvern. Limitarea sau plafonarea măsurilor de sprijin existente arată încă o dată lipsa de interes a executivului față de sectorul educațional și față de studenți.
• Reducerea acordată studenților pentru transportul intern feroviar, fără a exista o limitare în ceea ce privește rutele pe care studenții le pot alege pentru a se deplasa, reprezintă o facilitate consacrată studenților, fiind specificată inclusiv în cadrul Legii învățământului nr. 84/1995 și menținându-se până în prezent, indiferent de modificările legislative care au survenit actelor normative relevante pentru sistemul de învățământ. Restrângerea acestei măsuri esențiale pentru creșterea echității în învățământul superior ar reprezenta un regres nemaiîntâlnit la nivelul statului român din anul 1989 până în prezent în asigurarea flexibilității de deplasare a studenților. Introducerea unei astfel de limitări creează numeroase bariere în ceea ce privește participarea studenților la stagii de internship și de practică, schimburi de experiență sau oportunități de învățare non-formală desfășurate în alte localități față de centrul universitar în care aceștia studiază, precum și pentru participarea la diverse manifestări artistice, culturale, sportive sau științifice organizate în diferite orașe. În fapt, deși toate aceste acțiuni și demersuri au ca beneficiari direcți studenții, efectele acestora contribuie și la dezvoltarea economică a țării. Totodată, reducerea acordată în momentul de față face ca transportul feroviar să reprezinte pentru studenți principala modalitate de a călători la nivel național. Prin faptul că studenții aleg să apeleze la transportul feroviar, subvențiile alocate de la bugetul de stat contribuie la finanțarea CFR Călători, în contextul în care operatorul de stat, principalul operator feroviar din România, este subfinanțat, fapt recunoscut de factorii de decizie în numeroase ocazii. Eliminarea posibilității de a beneficia de tarif redus cu 90% pentru toate rutele feroviare descurajează studenții să mai opteze pentru acest mijloc de transport, afectând direct finanțarea CFR Călători. Mai mult, limitarea mecanismului de sprijin al studenților face ca România să devină singurul stat european care acordă facilități pentru transportul beneficiarilor direcți ai actului educațional doar cu jumătate de măsură, respectiv doar pentru cei care călătoresc între localitatea de domiciliu și cea în care studiază, fiind în dezacord cu măsurile de sprijin generalizate la nivel european.
• Referitor la acordarea voucherelor de vacanță, o măsură mult mai potrivită ar fi putut-o constitui diminuarea valorii voucherului de vacanță, dar acesta să fie distribuit tuturor angajaților, în contextul în care angajații cu salarii mici ar putea renunța la aceste vouchere, prioritatea lor putând fi cheltuielile imediate pentru familie.
• De asemenea, măsurile propuse aduc pierderi marilor operatori economici în anul 2025 și vor duce concomitent la scăderea veniturilor angajaților. În plus, se lasă bară conținut orice negociere colectivă și/sau individuală din anul 2025, cu risc de izbucnire a conflictelor de muncă ce vor fi finalizate cu greve generale, cu consecințe și mai grave pentru economia românească. Aducem în discuție aici și suprimarea în mod agresiv și total nefondat a dreptului consacrat de călătorie gratuită pe calea ferată al ceferiștilor și membrilor acestora de familie, precum și al pensionarilor proveniți din sistemul feroviar, drept prevăzut și în Legea nr. 195/2020 privind Statutul personalului feroviar și în contractele colective de muncă în vigoare la nivelul companiilor feroviare.
• Din nou se ia de către Guvernul României o măsură inutilă de reducere a mobilității ceferiștilor și a familiilor acestora și de afectare a S.N.T.F.C. “CFR Călători S.A.”, măsură care va avea consecințe de genul:
-Peste două treimi din ceferiștii de la diferitele unități feroviare de stat și private din subordinea și/sau din coordonarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, care nu mai dispun de trenuri de navetă gratuite pentru a veni și pentru a pleca de la serviciu, vor fi nevoiți să plătească pentru naveta gratuită cu trenul, atrăgând după sine cheltuieli suplimentare masive pentru ceferiști și multă nemulțumire și multe perturbări în activitatea sistemului feroviar;
-În anul 2025, în bugetul S.N.T.F.C. “CFR Călători S.A.”, vor fi adăugate pierderi în valoare de circa 150 milioane lei;
-Bugetul statului va pierde cca. 25 milioane de lei TVA ce ar fi provenit din vânzarea acestor legitimații de călătorie.
•
