Cum se „vând” pe social media principalii candidați la președinție. „Creșteri anormale și suspiciuni de manipulare” - Studiu
Cei mai activi candidați la alegeri prezidențiale în social media sunt: Victor Ponta, Nicușor Dan, Crin Antonescu, Elena Lasconi și George Simion, după cum reiese dintr-un raport realizat de Funky Citizens.
Care sunt strategiile digitale utilizate de candidați, tipurile de conținut promovate și impactul mesajelor transmise prin rețelele sociale.
Efectul „Georgescu”, și în alegerile din 2025
În contextul alegerilor prezidențiale din 2025, preocupările privind promovarea inautentică a candidaților în mediul online s-au intensificat, în special după cazul Călin Georgescu din 2024, când o campanie masivă pe TikTok, suspectată de legături cu Rusia și evaluată la 1 milion de euro, l-a propulsat neașteptat în primul tur. În prezent, suspiciuni similare planează asupra paginilor oficiale ale lui Nicușor Dan, care a denunțat un atac cu conturi false din Asia, ce l-a forțat să suspende temporar campania online.
Pe baza celor mai recente sondaje de opinie privind preferințele românilor la alegerile prezidențiale, a fost analizată activitatea online a primilor cinci candidați pe platformele META (Facebook și Instagram), precum și prezența pe TikTok pentru 10 din cei 11 candidați. În evaluare a fost inclus și numărul de urmăritori pe rețelele sociale. Peisajul informațional din social media, în contextul alegerilor prezidențiale din România, este marcat de o rețea amplă de dezinformare centrată pe figura lui Călin Georgescu.
Evoluția numărului de comentarii la postările de pe Instagram ale candidaților, în perioada 1 -24 aprilie 2025:
Strategiile pe online ale candidațiilor
Strategii de conținut și narațiuni ale candidaților:
Victor Ponta: Nostalgia și experiența
Ponta își construiește strategia de conținut în jurul experienței sale guvernamentale anterioare și a nostalgiei pentru "vremurile mai bune". Videoclipurile sale cele mai populare evocă stabilitatea economică și prosperitatea din timpul mandatului său de premier, apelând la sentimente emoționale ale publicului.
Nicușor Dan: Reformistul pragmatic
Conținutul lui Dan este bazat pe realizările sale ca primar al Bucureștiului și pe o abordare tehnică a problemelor naționale. Strategia sa subliniază contrastul cu politicienii vechi și sistemul corupt, punând accent pe proiecte de infrastructură finalizate și statistici vizualizate, care îi aduc cel mai mare engagement.
George Simion: Suveranistul combativ
Simion adopta o strategie naționalistă, cu critici directe la adresa establishment-ului. Campania sa se centrează pe mesaje puternice de suveranism și interacțiuni directe cu susținătorii, cum ar fi live-urile și sesiunile de întrebări și răspunsuri. Totuși, în ultima perioadă, prezența sa online s-a diminuat semnificativ.
Elena Lasconi: Autenticitatea și noutatea
Lasconi se concentrează pe autenticitate și transparență, punând accent pe povestea sa personală și succesul ca primar al unui oraș mic. Ea promovează o schimbare generațională în politică, iar conținutul său transmite un mesaj de veridicitate personală, fără profesionalizare excesivă.
Crin Antonescu: Intelectualul reabilitat
Strategia lui Antonescu se axează pe reabilitarea imaginii sale politice și pe apelul la valorile democratice tradiționale. Postările sale eficiente subliniază abilitățile sale oratorice, punându-l ca o alternativă matură și echilibrată la restul candidaților.
În data de 15 aprilie, Victor Ponta a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de comentarii la postările sale, cu un vârf remarcabil de 3.003 comentarii la o singură postare. În ceea ce privește activitatea contului lui Crin Antonescu, observăm un vârf neașteptat de aproximativ 1.400 de comentarii în data de 7 aprilie. În cazul lui Nicușor Dan, activitatea contului prezintă un vârf de aproximativ 1.300 de comentarii în data de 11 aprilie, în apropierea postării lui Victor Ponta din 15 aprilie George Simion și Elena Lasconi nu prezintă anomalii prezente în cazul celorlalți candidați, aceștia menținând un nivel relativ constant și scăzut de comentarii.
Cum se prezintă candidații pe social media
George Simion (AUR): Se concentrează pe o prezență organică pe Facebook, cu o comunitate activă. Adoptă o strategie digitală bazată pe conținut de calitate, fiind mai puțin activ pe TikTok.
Elena Lasconi (USR): Abordează un mix echilibrat între platformele digitale, punând accent pe autenticitate și interacțiune directă, cu o prezență mai puternică pe Facebook.
Victor Ponta: Adoptă o strategie agresivă de promovare pe toate platformele, cu un accent special pe TikTok. Conturile sale indică semnale clare de amplificare artificială coordonată, iar echipa sa a dezvăluit atacuri externe asupra conturilor sale oficiale.
Nicușor Dan: A investit semnificativ în promovarea online (15.000 euro pe zi), ceea ce se reflectă în creșteri bruște și neuniforme pe toate platformele.
Crin Antonescu: Menține o prezență digitală moderată, concentrându-se pe conținut politic tradițional, dar cu anomalii suspecte în engagement-ul de pe conturile sale.
Analiza campaniilor digitale ale candidaților la alegerile prezidențiale din România indică dovezi clare de manipulare a engagement-ului pe rețelele sociale. În perioada 20-22 aprilie, mai mulți candidați, inclusiv Ponta, Dan și Antonescu, au înregistrat creșteri sincronizate ale urmăritorilor și interacțiunilor pe platforme diferite, sugerând o amplificare coordonată.
Campania electorală pe TikTok
Pe platforma TikTok, activitatea variază dramatic între candidați:
►Victor Ponta: 107 postări (4,7 zilnic)
►Elena Lasconi și Silviu Predoiu: La egalitate pentru locul doi cu 52 de postări fiecare
►Crin Antonescu și Nicușor Dan: Prezență moderată cu 43 și respectiv 42 de postări
►Ciprian Terheș și Sebastian Popescu: 37 de postări fiecare
►Lavinia Șandru: 30 de postări
►Banu Mușcel (14 postări) și George Simion (12 postări)
În perioada analizată pe TikTok, Victor Ponta și Nicușor Dan se remarcă prin vârfuri neașteptate în creșterea urmăritorilor. Victor Ponta a înregistrat o creștere semnificativă pe 22 aprilie, cu 35.101 urmăritori noi, fiind precedată de alte creșteri notabile pe 20 aprilie și 21 aprilie. După aceste zile, numărul de urmăritori noi a fost constant la aproximativ 1.000 pe zi. Nicușor Dan a avut o creștere importantă pe 20 aprilie (13.893 urmăritori) și 23 aprilie (10.064 urmăritori), cu fluctuații similare în alte zile, menținându-se în jurul a 1-2.000 de urmăritori noi pe zi.
Victor Ponta a reușit să capteze atenția publicului pe TikTok, atingând 1,6 milioane de vizualizări zilnice între 10-14 aprilie. Conținutul său a menținut o vizibilitate ridicată, cu peste 1 milion de vizualizări zilnic timp de aproximativ o săptămână, înainte de a înregistra o scădere abruptă la 328.809 vizualizări până pe 22 aprilie.
Această fluctuație sugerează două posibile scenarii:
Strategie de promovare plătită limitată în timp – Este posibil ca o campanie de promovare plătită să fi fost utilizată pentru a impulsiona creșterea inițială, iar această creștere să fi fost sustenabilă doar pe termen scurt.
Curba tipică în formă de clopot a algoritmilor TikTok – După o creștere rapidă a vizibilității, platforma tinde să modifice gradat promovarea conținutului, ceea ce duce la scăderea treptată a expunerii, un fenomen frecvent pe rețelele sociale.
În ceea ce privește tipologia conținutului, postările care au înregistrat cele mai multe vizualizări sunt clipuri cu impact emoțional ridicat, concentrându-se pe teme naționaliste și mesaje anti-establishment. Aceste postări sunt optimizate pentru algoritmul TikTok, care favorizează conținutul cu rate ridicate de retenție și engagement, elemente esențiale pentru a atrage și păstra atenția publicului pe termen lung.
Această abordare sugerează că echipa de campanie a lui Victor Ponta a adoptat o strategie bine definită de conținut care vizează atât emoțiile publicului, cât și algoritmul platformei, în încercarea de a genera un engagement autentic și de a atrage o audiență cât mai largă.
Pe Facebook, Victor Ponta s-a distins printr-o activitate online intensă, totalizând 157 de postări, cel mai mare număr dintre toți candidații. În acest context, Crin Antonescu și Nicușor Dan l-au urmat la distanță, cu 108 postări și, respectiv, 104 postări.
Elena Lasconi a adoptat o abordare mai echilibrată pe platformele de social media, concentrându-se mai mult pe Facebook, unde a publicat 88 de postări. Pe de altă parte, George Simion se remarcă printr-o activitate online minimă, având doar 25 de postări, cel mai mic număr dintre candidați.
Consecințe îngrijorătoare pentru democrație
Rezultatele studiului sugerează o manipulare deliberată a discursului politic digital din România. În special, vârfuri de creștere imposibil de sincronizat, conținut cu comentarii suspecte și rapoarte anormale de engagement indică practici de amplificare artificială a imaginii unor candidați, unele dintre acestea fiind utilizate pe scară largă, în special în comparație cu alegerile din 2024, când Călin Georgescu a beneficiat de o ascensiune asistată algoritmică. În acest context, se subliniază faptul că popularitatea poate fi cumpărată. Consecințele pentru democrație:
►Distorsionarea percepției publice, creând impresia că anumiți candidați sunt mai populari decât sunt în realitate
►Subminarea dezbaterii autentice, înlocuind discuțiile despre politici cu comentarii artificiale.
►Cursa înarmării digitale, în care candidații sunt presați să adopte tactici de manipulare pentru a rămâne competitivi.
►Erodarea încrederii publicului în procesul democratic și în autenticitatea suportului politic online.
Funky Citizens
Funky Citizens
Funky Citizens
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
Etichete: alegeri prezidentiale, candidati, retele sociale,
Dată publicare:
.webp)
