Cea mai nouă metodă prin care hoții de lemne păcălesc Sistemul de Urmărire

×
Publicitate

Tăierile ilegale din păduri îi pot aduce României amenzi usturătoare de la Comisia Europeană. Mai ales că țara noastră nu urmărește de unde provine fiecare bucată de lemn de pe piață, inclusiv butucii, crengile și rumegușul.

Ca atare, nu știm dacă resturile provin din tăieri legale sau nu. Mai mulți senatori USR au propus acum ca fiecare parte dintr-un copac tăiat, folosită pentru mobilă sau lemn de foc, să fie monitorizată la fel. Așa am avea o imagine reală a jafului din păduri.

Astfel de lemne, deşi în bucăţi mari, nu au nevoie de autorizaţie pentru a fi vândute mai departe şi nici nu sunt incluse în Sistemul de Urmărire a Lemnului, astfel încât să ştim dacă a fost tăiat legal sau nu.

Mecanismul funcţionează astfel: o companie primeşte autorizaţie să taie, de exemplu, 100 de metri cubi de material lemnos. Numai că pentru a rămâne cu 100 de metri cubi, firma respectivă trebuie să taie mai mult, pentru că o parte mare dintr-un copac nu poate fi folosită la mobilă şi astfel rămân crengi întregi, vreascuri, rumeguş sau chiar buşteni întregi.

Aceste resturi ajung la alte firme, care le vând mai departe ca lemne de foc. Şi mai grav este atunci când aşa-zisele resturi de lemne provin direct din pădure, din tăieri ilegale, aşa cum am arătat într-o anchetă a Inspectorului Pro, în Munţii Rodnei.

Gabi Păun, Agent Green: „Am surprins un vehicul uriaş într-o pădure ca aceasta care a transformat arbori, buşteni rotunzi în tocătură, este o lacună legislativă, tocătura dacă vine direct din pădure nu poate fi urmărită până la capăt, este noua găselniţă a hoţilor de lemne."

Pentru a putea controla şi acest lemn, mai mulţi senatori USR au propus ca şi resturile să intre tot în categoria materialelor lemnoase. Practic, statul să poată urmări exact traseul fiecărui copac tăiat, de la tulpina şi crengi până la vârf. Adică una dintre cerinţele Comisiei Europene, care a avertizat deja România că începe procedura de sancţionare pentru tăierile ilegale.

Mihai Gotiu, senator USR: „Modificarea propusă a codului silvic este de a stopa una dintre metodele prin care o parte din lemnul tăiat ilegal în pădurile din România este albit prin documente."

Ciprian Gălușcă, Greenpeace: „Zice că ar opri evaziunea fiscală şi că astfel de lemn se vinde cherestea sub prelată şi nu poate fi verificată."

Proiectul de lege abia a fost depus la Senat, iar deputaţii au votul decizional. Între timp, ministrul Mediului spune că va analiza dacă modificarea legii este utilă.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
Citește și...
Firea a făcut referendum online pentru Vinieta Oxigen. Reacția ei când a văzut rezultatul

Primăria Capitalei se mai gândește dacă va aplica sau nu Vinieta Oxigen de la 1 martie în București.

Cine este importatorul gunoiului descoperit în Portul Constanța. Traseul deșeurilor

Anchetă de amploare în Portul Constanța Sud Agigea, unde polițiștii de frontieră și procurorii au descoperit zeci de containere pline cu deșeuri stropite cu o substanță toxică.

Un bătrân de 88 de ani a murit erou după ce a salvat doi copii din calea mașinii

Un bătrân de 88 de ani din statul american Kansas a devenit erou după ce a salvat viețile a doi copii pe care i-a împins din calea unei mașini care nu a oprit la trecerea de pietoni, relatează CNN.

Recomandări
ANAF pregătește o nouă procedură pentru veniturile nedeclarate. Contribuabilii vor fi notificați și pot fi chemați la audieri

ANAF pregătește o nouă procedură pentru persoanele care au obținut venituri anul trecut, dar nu și-au declarat contribuțiile la pensie și sănătate. 

”Izvoare de sănătate”. La Slănic Moldova, locurile la tratament se rezervă cu un an înainte, dar studiile clinice lipsesc

Începem campania: „Izvoare de sănătate”, despre una dintre puținele bogății pe care România nu le-a pierdut de tot: apele ei sărate, minerale și termale. 

Câte femei conduc, de fapt, marile companii din România. Cristina Chiriac: Numărul e neschimbat, deși legea s-a modificat

Legea care trebuia să crească reprezentarea femeilor în conducerea companiilor listate nu a făcut mari schimbări. Într-un interviu, Cristina Chiriac, președinta CONAF, explică de ce numărul femeilor din consiliile analizate a rămas exact același: 82.