Istoria avioanelor comerciale doborate de Rusia. Zborul 007, in urma caruia au murit 269 de oameni si a aparut ... GPS-ul

×
Publicitate

Cu 31 de ani in urma, lumea a fost zguduita de vestea doborarii unui avion civil care apartinea unei companii aeriene asiatice: Korean Air. Vorbim de anul 1983, cand sovieticii au doborat un Boeing 747 cu 270 de pasageri la bord.

Cursa 007 Korean Air Lines, cunoscuta si sub numele de KAL007 sau KE007, a fost un zbor operat de Liniile Aeriene Coreene, pe ruta New York - Seul, via Anchorage. Pe 1 septembrie 1983, avionul a fost doborat de o aeronava de lupta ruseasca, de tip Su-15, in apropiere de Insula Moneron, in Marea Japoniei. Pilotul interceptorului rusesc a fost maiorul Ghenadi Osipovici. Toti cei 269 de pasageri si membri ai echipajului au fost ucisi, inclusiv Lawrence McDonald, reprezentant al Georgiei in Congresul SUA. Avionul se afla in drum spre Seul (din Anchorage) si patrunsese in spatiul aerian sovietic intr-o perioada in care SUA efectua misiuni de recunoastere, conform CNN.

La inceput, Rusia a negat implicarea in acest incident, insa ulterior a recunoscut ca a doborat avionul, sustinand ca aparatul de zbor efectua misiuni de spionaj. Comitetul Central al Partidului Comunist din URSS a afirmat ca aceasta actiune a reprezentat o provocare lansata de SUA, pentru a testa pregatirea militara a Uniunii Sovietice sau chiar pentru a ... provoca un razboi. La randul sau, Casa Alba a acuzat URSS ca obstructioneaza operatiunile de cautare si de salvare a victimelor acestui incident. Armata sovetica a incercat sa musamalizeze dovezile furnizate de Organizatia Internationala a Aviatiei Civile, care a pus la dispozitie inregistrarile zborului la 8 ani dupa destramarea URSS.

Acest incident a fost unul dintre cele mai tensionate momente ale Razboiului Rece, rezultand intr-o escaladare a sentimentului anti-sovietic, in special in randul americanilor. In acelasi timp, diferite organizatii si asociatii continua sa se contrazica si acum in privinta rapoartelor oficiale ale acestei tragedii, oferind mai multe teorii ale evenimentului.

Dupa incident, Statele Unite au acuzat URSS ca a doborat intentionat avionul, desi avea toate insemnele unui aparat civil. Asa ca pentru o perioada au refuzat sa accepte in spatiul sau aerian aeronave sovietice. Presedintele Ronald Reagan a condamnat atacul si l-a numit crima impotriva umanitatii. 

Pe de alta parte, in urma acestei tragedii, Administratia Reagan a permis lumii intregi, de atunci, sa foloseasca sistemul GNSS al armatei americane, care era clasificat la acea vreme. Acum, acest sistem este cunoscut sub numele de GPS.

Un alt incident similar a avut loc In 2001. Atunci un avion rusesc de linie a fost doborat de fortele armate ucrainene, din greseala, deasupra Marii Negre. 78 de oameni si-au pierdut atunci viata. Potrivit ucrainenilor aeronava a fost atinsa de o racheta in timpul unui exercitiu militar.

"Masacrul de la Ustica": 81 de morti

Un alt caz grav al unui avion lovit de rachete a fost Cursa 870 Aerolinee Itavia - un zbor comercial italian operat de McDonnell Douglas DC-9-15 - care s-a prabusit in Marea Tyreniana, intre Ponza si Ustica. Toti cei 81 de oameni care se aflau la bord au murit. Avionul se afla pe ruta Bologna - Palermo.

Tragedia a avut loc in anul 1980 si a fost cunoscuta in mass-media italiana sub denumirea de "masacrul de la Ustica", Ustica fiind o insula mica aflata in apropiere de locul in care s-a produs tragedia. Aceasta nenorocire a dus la numeroase investigatii, procese si acuzatii, insa, in continuare, se fac speculatii pe aceasta tema, inclusiv teorii ale conspiratiei in care apare Guvernul Italiei si alte autoritati.

Fostul presedinte al Italiei, Francesco Cossiga a atribuit cauza prabusirii avionului unei rachete trase de marina franceza, in ciuda dovezilor contrare care au fost prezentate in raportul elaborat de Frank Taylor in 1994.

Conform Fox News, pe 23 ianuarie 2013, curtea suprema de justitie italiana a stabilit ca sunt dovezi clare care au aratat ca aeronava a fost doborata de o racheta - fara sa precizeze CINE ar fi tras racheta respectiva.

Articol recomandat de sport.ro
Rusia, eșec istoric pe plan internațional! Reacție imediată de la Moscova
Rusia, eșec istoric pe plan internațional! Reacție imediată de la Moscova
Citește și...
O romanca plecata de 25 de ani in SUA ne prezinta viitorul. Cum a inspirat-o scoala americana sa creeze primul hanorac smart

CNN, New York Post, International Business Times si cunoscutele site-uri de tehnologie Engadget si The Verge au prezentat inventia romancei.

Cele mai scumpe tricouri produse vreodata. Povestea din spatele unei afaceri in care Adidas a investit 950 de mil. de euro

Manchester United a semnat cel mai mare contract din istoria fotbalului. Adidas a cumparat drepturile pentru a produce echipamentele echipei de pe Old Trafford si de a vinde replici cu insemnele clubului timp de 10 ani in schimbul a 950 de milioane euro.

"O reclama de doua ore", filmul cu cele mai mari incasari in 2014. Unde se mai intersecteaza banii si arta la Hollywood

Prima jumatate a anului 2014 a fost marcata in cinematografie atat de blockbustere cat si de filme pe placul criticilor. Cateva dintre ele insa au reusit sa se strecoare in ambele topuri.

Recomandări
După dronele trimise în România, rușii atacă și frontiera Poloniei. ”Barbarii ruși sunt la porțile voastre, dragi parteneri”

Două atacuri cu drone rusești au vizat duminică dimineață granița Ucrainei cu Polonia. Într-unul dintre ele a fost lovit și un tren cu pasageri. Incidentele din vestul frontului vin în paralel cu dronele rusești care apar zilnic și în România.

Trump a reușit să creeze probleme și în Irlanda. Declarația care a aprins spiritele. ”Când vine vorba de el, orice e posibil”

Președintele american Donald Trump a provocat noi controverse, în timpul unei vizite oficiale în Irlanda. 

Breșă ireală de securitate. Revolut a trimis hackerilor informații complete despre clienți, inclusiv selfie de autentificare

Revolut a trimis unor hackeri informații confidențiale complete ale unor clienți, inclusiv selfie de autentificare, compania precizând ulterior că a făcut acest lucru întrucât credea că le oferea unei instituții guvernamentale.