Ce trebuie să facă femeile care sunt victimele hărțuirilor. Multe renunță la a cere ajutor
În 10 ani de când hărțuirea a fost incriminată de codul penal, mai puțin de 500 de românce au avut curajul să depună plângere împotriva celor care le-au vrut răul. Anul trecut, doar 25.
Deși zilnic sunt agresate pe stradă, în mijloacele de transport în comun, la serviciu sau acasă, foarte puține femei reușesc să ducă o acțiune până la capăt.
Imaginile din materialul video surprind un bărbat care se atinge în zonele intime în fața unei tinere într-un tramvai din Capitală. S-a întâmplat de mai multe ori, iar fata și-a dat seamă că trebuie să adune probe ca să meargă la poliție. A reușit să-l fimeze pe individ de trei ori, în zile diferite.
Reporter: Care a fost momentul în care ai considerat că trebuie să acționezi și să mergi să depui o plângere?
Victimă: „Momentul în care am avut mai multe filmări, pentru că aveam senzația că dacă este una singură nu o să fie băgată în seamă și momentul în care aveam un cadru clar cu fața lui. Mă confrunt mai degrabă cu anxietate în momentul în care vine momentul să mă duc să fac ceva în sensul ăsta, să mă duc la poliție și există posibilitatea să fiu nebăgată în seamă.”
Victimele hărțuirilor, indiferent de natura acestora, sunt supuse unui stres psihic extrem care, într-un final, duce la renunțarea de a cere ajutor, adică exact ce își dorește și agresorul.
Comisar-șef Dorin Dumitran, profiler Poliția Română: „Victima trebuie să se pregătească psihic cu foarte multă răbdare și cu o rezistență fantastică, pentru că va fi revictimizată de fiecare dată când va fi contactată. De exemplu, autorul poate sta în fața casei, sprijină stâlpul și zice ”dar ce am făcut? Sunt pe spațiul public, mă uit la tine”. Aceste acțiuni devin atât de stresante, încât transformă viața victimei într-un calvar și foarte multe pur și simplu cedează. Nu mai depun niciun fel de plângere și cedează.”
În cele mai multe cazuri de hărțuire, agresorii încearcă să comunice gradual cu victima lui, pe care aparent o idolatrizează.
Comisar-șef Dorin Dumitran, profiler Poliția Română: „Eu niciodată, acum vorbesc în locul lui, eu niciodată nu mă voi adapta la tine ca persoana vătămată, nu-mi pasă de sentimentele tale și de dorințele tale, nu îmi pasă să empatizez cu tine și din nefericire mai și o problemă în ceea ce privește abținerea. Adică omului acesta nu-i funcționează frâna comportamentului, momentul acesta este foarte delicat și la granițe, acela în care își pierde controlul.”
De aceea, varianta în care victima crede că prin comunicare empatică va scăpa de agresor este nerecomandată și considerată greșită.
Comisar-șef Dorin Dumitran, profiler Poliția Română: „Aproape sută la sută din persoanele vătămate sunt incapabile să spună ”stop, oprește-te!”. Prima măsură este aceasta. În momentul în care ai spus ”stop, oprește-te!” să nu mai comunice absolut deloc. Ce să facă în schimb: să colecteze, să înregistreze, să fotografieze, să arhiveze, să ia numerele de înmatriculare, să păstreze mesajele cu zi, oră.”
Reporter: Dar dacă te urmerește și te trezești în scara blocului singură cu el?
Comisar-șef Dorin Dumitran, profiler Poliția Română: „Fără contact, fără comunicare și faci scandal, dai alarma cât se poate de mult.”
Granița dintre acțiuniile de hărțuire până la agresiunile sexuale, viol sau omor este foarte fină, spune specialistul în analiză comportamentală, care le îndeamnă pe femei să spun stop abuzului de orice fel încă din primele momente și să ceară ajutor cât mai repede.
Etichete: agresiune sexuala, hartuire, hartuire sexuala, victima,
Dată publicare:
