Ce s-a schimbat la vămi la un an de la intrarea României în Spaţiul Schengen. Precizare MAI
Aglomeraţia de la trecerile de frontieră s-a redus semnificativ la un an de la intrarea României în Spaţiul Schengen, iar instituţiile statului îşi îndeplinesc atribuţiile prin metode mai moderne, mai rapide şi mai bine coordonate, informează MAI.
Potrivit MAI, beneficiul aderării la Schengen pentru români este timpul câştigat: deplasări mai fluide, mai puţine formalităţi, mai multă predictibilitate pentru familii, pentru cei care lucrează în afara ţării, pentru transportatori şi pentru mediul de afaceri. „Unele analize au estimat că lipsa participării depline la Spaţiul Schengen a generat pierderi de peste două miliarde de euro pe an. În consecinţă, după aderare, câştigul economic anual este pe măsură”, precizează sursa citată.
Aglomerație redusă semnificativ la trecerile de frontieră
„La un an de la intrarea României în Spaţiul Schengen, efectele sunt vizibile în viaţa noastră de zi cu zi. Călătorim mai uşor, pierdem mai puţin timp, iar aglomeraţia de la trecerile de frontieră s-a redus semnificativ. În acelaşi timp, instituţiile statului îşi îndeplinesc atribuţiile prin metode mai moderne, mai rapide şi mai bine coordonate. Aderarea s-a realizat etapizat: mai întâi au fost eliminate controalele sistematice la frontierele aeriene şi maritime, iar apoi la frontierele terestre. Astăzi, România este integrată pe deplin într-un spaţiu european al liberei circulaţii, dar şi al unei responsabilităţi comune pentru siguranţă şi ordine publică”, se arată într-o informare a MAI, dată publicităţii miercuri.
Potrivit sursei citate, pentru cetăţeni, beneficiul imediat este timpul câştigat: deplasări mai fluide, mai puţine formalităţi, mai multă predictibilitate pentru familii, pentru cei care lucrează în afara ţării, pentru transportatori şi pentru mediul de afaceri. Aceasta înseamnă şi costuri mai mici în economie. Unele analize au estimat că lipsa participării depline la Spaţiul Schengen a generat pierderi de peste 2 miliarde de euro pe an; în consecinţă, după aderare, câştigul economic anual este pe măsură.
Reprezentanţii MAI subliniază că Spaţiul Schengen nu înseamnă „fără reguli”, ci reguli aplicate mai eficient: controale ţintite, bazate pe evaluarea riscurilor, şi intervenţii rapide acolo unde există indicii reale de încălcare a legii.
„Pentru cetăţean, miza este esenţială: libertate de mişcare, fără diminuarea nivelului de siguranţă”, punctează MAI.
Aceeaşi sursă menţionează că, în schimb, pentru Ministerul Afacerilor Interne, apartenenţa la Spaţiul Schengen a însemnat „o responsabilitate mai mare”, în condiţiile în care s-a trecut de la verificări sistematice la frontieră la măsuri moderne de compensare: analiză de risc mai avansată, acţiuni operative mai frecvente şi cooperare internaţională mai strânsă, structurile acţionând integrat: Poliţia de Frontieră, Poliţia Română, Inspectoratul General pentru Imigrări şi unităţile specializate, cu obiectivul central de a proteja siguranţa cetăţeanului.
În paralel, adaugă MAI, au fost realizate investiţii în infrastructură şi tehnologie: sisteme de detecţie, scanere, supraveghere modernă, sisteme de recunoaştere automată a numerelor de înmatriculare şi aplicaţii informatice.
„Un exemplu concret este aplicaţia EDAC, care transformă datele disponibile în alerte utile pentru intervenţie. În practică, astfel de alerte pot contribui la identificarea unor persoane urmărite, la găsirea unor persoane dispărute şi la recuperarea unor autovehicule. Spus simplu: intervenţia poate fi mai rapidă şi mai precisă, ceea ce înseamnă comunităţi mai sigure şi o capacitate mai bună de a combate reţelele infracţionale”, explică sursa citată.
Reprezentanţii MAI menţionează că s-a schimbat, totodată, şi modul de lucru cu partenerii europeni, ridicarea controalelor la frontierele terestre necesitând patrule comune, verificări în zona de frontieră şi acţiuni coordonate între autorităţi.
„România a participat activ la aceste mecanisme şi a contribuit, împreună cu celelalte state, la protejarea frontierei externe a Uniunii Europene. Beneficiul pentru cetăţeni este direct: reducerea migraţiei ilegale spre zero, presiune mai mică asupra comunităţilor şi diminuarea riscurilor asociate criminalităţii transfrontaliere”, precizează aceeaşi sursă.
MAI completează că, de asemenea, s-a încheiat prima evaluare Schengen după aderare, iar raportul final urmează să fie publicat.
„Din informaţiile comunicate până în prezent şi din declaraţiile publice, România a fost apreciată pentru contribuţia la protejarea frontierelor externe, iar evaluarea a fost descrisă ca foarte bună. Totodată, s-a arătat că unele rezultate operaţionale au fost considerate remarcabile, iar anumite practici pot constitui repere pentru standarde aplicate mai larg la nivel european”, arată sursa citată.
Potrivit reprezentanţilor MAI, concluzia este „clară”: după un an în Spaţiul Schengen, cetăţenii au câştigat timp şi mobilitate, economia câştigă eficienţă, iar statul asigură siguranţa prin tehnologie, cooperare şi acţiuni operative.
„Ministerul Afacerilor Interne continuă investiţiile, pregătirea personalului şi colaborarea internaţională, astfel încât libertatea de circulaţie să funcţioneze, zi de zi, împreună cu siguranţa fiecărui cetăţean”, încheie sursa citată.
Sursa: News.ro
Etichete: romania, aglomeratie, MAI, Schengen, schimbare,
Dată publicare:
31-12-2025 15:57
.webp)
