Ce măsuri se vor lua în zona unde s-au produs cutremurele puternice din Oltenia. Replicile se produc la 15 minute
Directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu, a anunțat miercuri ce măsuri se vor lua în Oltenia, în urma cutremurelor puternice care au avut loc luni şi marţi, notează Agerpres.
„Ca urmare a cutremurelor de ieri şi de alaltăieri, cutremurul de 5,2 şi cutremurul de 5,7, produse la nord de Târgu Jiu, până în prezent s-au înregistrat 160 de replici, localizate de colegii care se ocupă cu partea de prelucrare a datelor. Cutremurele se produc destul de des, aşa, cam la un sfert de oră sau chiar şi mai des. Magnitudinea cutremurelor s-a situat în marja de un grad până la 3,5 grade. Deci n-a fost un cutremur mai mare, de azi de dimineaţă până prezent, de 3,5 grade", a spus Ionescu într-o conferinţă de presă.
El a subliniat că o echipă de specialişti de la INCDFP a plecat în zona unde s-au produs cutremurele pentru a îndesi reţeaua de staţii seismice.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
„Zona respectivă este monitorizată cu 5 staţii seismice (...) pe partea de sud. Vom instala staţii în zona epicentrală, în partea de nord şi de sud, staţii seismice pentru a încerca să identificăm fenomenul din zona respectivă. Şi, de asemenea, pe lângă aceste staţii seismice care au două tipuri de senzori, care pot să înregistreze cutremure, avem şi un senzor prin care, pe baza măsurătorilor, estimăm pagubele în zona respectivă. De asemenea se vor instala şi 5 staţii de GPS cu care vom măsura deplasările faliilor din zonă sau microfaliilor, segmentelor de falii care sunt în zona respectivă. Facem aceste lucruri ca să obţinem cât mai multe date pentru cercetările următoare şi investigaţiile pe care dorim să le facem", a explicat directorul institutului.
La rândul său, directorul ştiinţific de la institut, Mircea Radulian, a reiterat că este o zonă seismică cunoscută, care a fost chiar definită într-o lucrare în anul 2014.
„A fost vorba de o altă secvenţă de cutremure, ceva mai la est de Târgu Jiu, în zona Târgu Cărbuneşti şi cu această ocazie s-a definit mai bine această zonă. Zona asta într-adevăr nu are activitate deosebită în trecut, dar totuşi în ultimul timp s-a activat. Exceptând ce s-a întâmplat acum, oricum a existat o activare şi atunci asta a dus la o definire cât mai precisă a acestei zone. Deci este cunoscută ca zonă seismică capabilă să producă cutremure. Singura problemă care nu s-a cunoscut suficient de bine este că poate să ajungă la o intensitate aşa de mare a mişcărilor seismice. Zona a avut şi un cutremur de 5,2 în trecut, acum 80 de ani în urmă, în 1943, cam în aceeaşi zonă, foarte apropiat de cutremurele de acum, însă în general e caracterizată pentru activitate, îi spunem noi, slabă-moderată. Dar aceste zone de suprafaţă au această caracteristică: în general nu au cutremure deosebite, dar la intervale de timp destul de mari apar şi cutremure mai mari. Vă dau exemplu şi zona Făgăraş - Câmpulung, unde au fost cutremure de peste 6, dar de mai bine de 100 de ani n-a mai fost niciun cutremur. Dacă va veni în viitor un astfel de cutremur, nu ştim exact când, n-ar trebui să fie o surpriză, dar sunt zone cu activitate destul de slabă. Trebuie timp mult până să acumuleze energia, să genereze cutremure mari", a afirmat Radulian.
Mihai Diaconescu, seismolog la INCDFP, a subliniat că, dacă replicile scad în magnitudine şi în număr, înseamnă că "că zona merge spre liniştire". Totodată, întrebat despre o posibilă influenţă a cutremurelor din Turcia, el a răspuns că acestea au fost cel mult "picătura care a umplut paharul".
„Cutremurele din Turcia, dacă au influenţat vreo clipă producerea vreunui cutremur de pe teritoriul României, au fost picătura care a umplut paharul şi nu cauza principală de generare a cutremurului. E o diferenţă foarte mare. Energia care a putut fi transportată de acele unde seismice nu a fost suficient de mare pentru a genera cutremurul în sine, ci a fost o picătură care s-a aşezat pe pahar şi a dat pe dinafară. Cam asta ar fi comparaţia cea mai corectă", a punctat Diaconescu.
