Ce înseamnă orașul sfertului de oră. Urbaniștii aplică, de câțiva ani, acest concept în dezvoltarea orașelor
Încet, dar sigur, modul în care construim şi locuim se schimbă. Cartierele dormitor au intrat în dizgraţia urbaniştilor, care promovează acum un nou concept: oraşul sfertului de oră.
Asta înseamnă că locuitorii ar trebui să aibă, la o distanţă de cel mult 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta, tot ce le trebuie: casă, loc de muncă, şcoală, sală de sport, magazine, cabinete cosmetice sau medicale. Ceea ce numim, "centru" rămâne doar o zonă de promenadă, destinată mai mult turiştilor.
În cel mai nou cartier al Brașovului, ridicat pe vechea platformă a uzinei Tractorul, de la balconul apartamentului ei Miruna Aceter le face cu mâna colegilor de muncă. Lucrează în blocul de vis-a-vis, iar în jur, la distanţă de doar câteva minute de casă, găseşte tot ce îşi doreşte.
Miruna Aceter, locatară: „Pentru cine vrea un stomatolog, pentru cine vrea un restaurant, dacă vrei să alergi într-un parc, eşti amator de ieşit în aer liber, ai totul la îndemână."
Szabo Gyongy Hajnalka, locatară: "În triunghiul amoros, cum zic eu, noi rezolvăm totul. Adică locuinţă, loc de muncă şi cumpărăturile ce îmi trebuie pentru zi de zi."
Vechea organizare a marilor oraşe din România însemna un centru cu magazine, licee de renume, centre de agrement şi cultură, clădiri de birouri şi administrative. Oamenii locuiau în aşa-numitele "cartiere dormitor", unde aveau cel mult o alimentară şi o şcoală.
Aceste pete de culoare gri sunt cartierele dormitor ale Bucureştiului: Drumul Taberei, Militari, Pantelimon. Au fost gândite doar pentru a oferi mii de locuinţe. Însă pentru studii, muncă, sport, doctor, bucureştenii trebuie să traverseze de multe ori oraşul, adică să parcurgă zilnic zeci de kilometri, cu maşina, pe străzi aglomerate şi poluate.
Lucian Păltânea, arhitect urbanist: „Practic, dacă trăieşti în cartierul Militari, eşti absolut dependent de zona centrală şi trebuie să supravieţuieşti deplasării pe bulevardul Iuliu Maniu."
Petru Călinescu, antreprenor: „Mult prea mult timp pierdut aiurea, de multe ori înseamnă jumătate de zi pierdută în trafic, încercând să ajungi de la A, la B, la C şi la D şi înapoi."
Oraşul modern, prietenos cu locuitorii lui, este acela în care totul se rezolva la un sfert de oră de mers pe jos sau cu bicicleta.
Este un concept modern, gândit de noul val de urbanişti şi adoptat în primul rând de primăria Parisului, în care proximitatea joacă rolul principal.
Tatian Diaconu, reprezentant al unui dezvoltator imobiliar: „Înseamnă că creşa copilului să fie în proximitate, înseamnă că şcoala pentru cei mai mari să se găsească lângă, înseamnă să existe facilităţi medicale, să existe facilităţi sportive, să existe comerţul de proximitate"
Există şi în România dezvoltatori imobiliari care aplică deja principiile oraşului de 15 minute. Iată cum stau lucrurile într-un cartier din Cluj-Napoca dezvoltat în ultimii 6 ani.
Ioana Ciaca, reprezentant al unui dezvoltator imobiliar: „Dezvoltatorul a ales că la parterul imobilelor noastre să fie spaţii comerciale şi nu apartamente. Sunt saloane de cosmetică, salon de toaletaj canin, cabinete stomatologice, spălătorie ecologică, magazine, ciocolaterie."
Tot în zonă, sunt bănci, cabinete veterinare şi medicale, saloane de înfrumuseţare, băcănii, magazine de haine, de electronice sau chiar de mobilă. Pentru copii, există creşe şi şcoli.
Urbaniştii spun că vechile cartiere pot deveni oraşe ale sfertului de oră dacă spaţiile existente ar fi transformate: o veche fabrica, în sală de spectacole sau centru sportiv, o şcoală fără elevi, în centru medical, ori un maidan - într-un loc de joacă.
