Credinta aduce profit. Cum se strang sute de mii de euro de pe urma moastelor Sfintei Parascheva
Marti seara s-au scurs ultimele ore de pelerinaj la moastele Sfintei Parascheva, pe la care au trecut sa se inchine peste 220.000 de credinciosi - spun jandarmii.
Dupa un calcul estimativ, cele 5 zile in care pelerini din toata lumea au ajuns la Iasi aduc venituri importante pentru Mitropolia Moldovei si Bucovinei: 600.000 de euro numai din lumanari si pomelnice.
S-au luat in calcul 250.000 de credinciosi: 220.000 care s-au inchinat la racla, potrivit jandarmilor, plus cei care au participat la Sfanta liturghie sau doar s-au inchinat in biserica, fara sa stea la randul pelerinilor.
Aproape fiecare credincios a lasat bani pentru pomelnicele in cutiile raspandite la Mitropolie. Daca socotim cel putin 10 lei pusi la pomelnic rezulta 2.500.000 de lei.
In curtea catedralei au fost puse 5 cutii pentru pomelnice. 4 dintre ele au fost asezate pe o distanta de mai putin de 200 de metri, pe aleea principala de acces spre Mitroplie, in calea credinciosilor.
La baldachinul cu moastele Sfintei Parascheva, pelerinii au putut pune pomelnice in doua cutii mari, asezate discret, in stanga si in dreapta raclei. Recipientele abia se vad de departe, fiind mascate de buchete mari de flori si de icoane. In plus, mai multi preoti au stat permanent langa ele.
Bani frumosi au iesit si din vanzarea lumanarilor. La un leu bucata, se aduna 250.000 de lei. Numai pomelnicele plus luminarile au adus venituri de 2.750.000 de lei, adica peste 600.000 de euro.
N-am socotit si incasarile de la tarabele Mitropoliei unde s-au vandut obiecte religioase.
Fiecare pelerin a putut sa cumpere, de exemplu, sticla pentru agheazma la 5 lei bucata, icoane intre 5 lei si 50 de lei, matanii- la 4 lei bucata si sticle cu mir.
Ca in fiecare an, reprezentantii Mitropoliei au pastrat discretia in privinta banilor stransi: "Bilantul il vom face la 2-3 zile dupa ce o ducem pe Sfanta inapoi in catedrala. Departamentul Economic se ocupa de bani."
Oamenii bisericii spun ca profitul de pe urma celui mai mare pelerinaj crestin merge la actiuni caritabile si ajutorarea bisericilor sarace.
In 2012, Biserica Ortodoxa Romana a strans 2,5 milioane de euro din pelerinajul de Sfanta Parascheva de la Iasi.
De altfel, in 2012, numai bisericile din judetul Cluj au primit, din partea enoriasilor, peste 3.700.000 de lei. Pe langa acest bani, biserica a mai primit de la institutiile statului nu mai putin de 12.657.531 de lei. Banii intrati in conturile Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului au fost folositi pentru constructii si reparatii la 100 de biserici.
De asemenea, tot in decursul anului trecut au fost deschise santierele la trei centre pentru tineri studiosi fara posibilitati financiare, care vor fi gata in maxim doi ani.
Patriarhia Romana vrea sa puna MONOPOL pe moarte
Se ascute lupta pentru vesnicie, desi gresit ne imaginam ca, odata ajunsi intr-un loc cu verdeata, o sa fie liniste. Aici, pe pamant, Patriarhia Romana are in plan - inca din 2012 - sa managerieze toate numitele locuri cu verdeata si sa elimine initiativa privata.
Proiectul este unul cu bataie lunga. Odata ce omul primeste groapa de la biserica, va apela la serviciile unui preot agreat care ii va recomanda, desigur, si serviciul de pompe funebre infiintat, cum altfel, daca nu cu binecuvantarea BOR. Mai intai, credinciosii au fost rugati sa se inchine doar la icoane produse in atelierele Bisericii, apoi nici lumanarea de Inviere n-a mai fost agreata daca nu purta stampila oficiala.
Acum, Sfantul Sinod Ortodox vrea ca si dupa moarte sa aiba exclusivitate. Departamentul Cimitirelor a fost infiintat ca sa puna bete in roate rivalilor privati: "Vor continua demersurile la autoritatile locale in drept pentru anularea certificatelor de urbanism eliberate pentru amenajarea cimitirelor private".
Anul trecut, in zona periferica a Capitalei s-au dezvoltat nu mai putin de 10 cimitire particulare. Mai toate si-au fixat tarife similare cu cele cerute pentru odihna vesnica de asezamintele publice. E clar ca avem deja o concurenta acerba, mai ales ca piata careia i se adreseaza ambele tipuri de cimitire este comuna si constanta.
Pentru preoti, orice decedat care ajunge intr-un cimitir privat si nu intr-unul bisericesc, inseamna bani pierduti: intre 1.000 si 4.000 de lei pe deceniu, cat este concesiunea pentru mormant. Asa ca parohiile vor angaja si juristi pregatiti sa lupte cu avocatii primariilor.
Pentru ca afacerea s-a dovedit a fi una de succes, pe un teren va functiona in viitorul apropiat un al treilea cimitir privat din Cluj. Asta daca autoritatile locale vor reusi sa tina piept obiectiilor reprezentantilor bisericii. Mai ales ca Bisericile vor sa deschida ele insele, ca proprietari si beneficiari de taxe, cimitire noi.
Preot Bogdan Ivanov, purtator de cuvant Mitropolia Clujului: ''Sigur, nu putem sa negam ca intr-adevar sunt si o sursa de venit pentru parohie. Exista bineinteles o taxa de concesiune care se plateste o data la rezervarea locului de veci".
Nu se stie daca enoriasii sunt pregatiti sa sponsorizeze constructiile pentru lumea de dincolo.
Gabriel Stefan, patron cimitir: 'Initial, a fost o investitie de 350.000 de lei, la care s-a mai adaugat... sare de jumatate de milion de euro".
In plus, tot Departamentul Cimitire va deschide nenumarate magazine pentru ultimul drum, tot ale Bisericii.
Printre punctele importante din hotararea Sfantului Sinod din 2012 se afla si indicatia catre administratiile bisericesti de a organiza unitati proprii de servicii funerare. Arhiepiscopia Bucurestilor are deja propriul furnizor de pompe funebre. Initial se ocupa de cazurile sociale. Acum ajuta pe oricine isi permite costurile.
Tot Departamentul Cimitire ii va sanctiona pe preoti. Nu sunt controlati doar daca cer taxe ilegale, ci si daca slujesc in cimitire private.
Sute de mii de lei cheltuiti de Biserica pentru un nou sediu, anul trecut. Niciun ban insa pentru sarmani
Tot in 2012, Episcopia Salajului, de pilda, a adunat bani de la preoti ca sa-si termine un sediu de birouri pentru prelati. S-au strans 500.000 de lei, dupa ce slujitorii Domnului sustin c-au fost obligati sa-si doneze salariile. Le-au dat de bunavoie, spun reprezentantii Episcopiei, care sugereaza ca initiativa ar fi pornit chiar de la preoti.
Episcopia Salajului recunoaste ca nou sediul impunator i-a golit visteria. Mai mult, au aparut si datorii de 500.000 de lei. Asa ca oficialii episcopiei au trecut la planul de urgenta si, dupa cum sustineau preotii si alti angajati ai bisericii, i-au pus sa isi doneze salariile.
Sediul Episcopiei nu are si o biserica, unde credinciosii sa se poata ruga. Este un sediu administrativ de 1.600 de metri patrati, cu birouri, parcare la demisol si un apartament pentru episcop.
Slujitorii bisericii spun ca aproape ca au venit cu bani de acasa ca sa isi achite obligatiile.
In alta localitate din Salaj, alti preoti ne-au povestit cum au ramas fara bani, si asa putini. Reprezentatii Episcopiei au insa o alta varianta: "Initiativa nu a apartinut centrului eparhial al episcopiei, ci unui grup de preoti, care stiau de dificultatile financiare pe care le intampina eparhia si au considerat ca o solutie in acest moment ar fi realizarea acestor colecte", declara Gabriel Gardan, purtatorul de cuvant al Episcopiei Salajului.
Tot Episcopia Salajului a mai ridicat si o catedrala impunatoare, cu peste 15 milioane de lei. Aici, numai candelabrul adus din Grecia cantareste 1700 de kilograme si este din bronz aurit si cristal.
In Zalau, in schimb, nu exista nici un centru social sau cantina pentru saraci.
Etichete: bani, biserica, lumanari, pelerinaj, profit, religie, Sfânta Parascheva, venituri,
Dată publicare:
