Capitala, condamnată la aglomerație. De ce nu este aplicat planul de restricții pentru parcare în centru
Bucureştiul rămâne printre ultimele oraşe mari ale României fără o strategie pentru parcarea şi circulaţia rutieră în centru. Deşi există un plan care prevede restricţii şi un transport în comun accesibil, nimic nu a fost pus în practică.
Între timp, în Timişoara, Cluj, Braşov sau Craiova, există deja sisteme de parcare prin tonomate ori SMS. În felul acesta străzile s-au mai eliberat.
Bucureştiul se sufocă într-un nor de noxe, iar traficul rutier este un coşmar. Deşi pe străduţele din centru ”îmbătrâneşti” la volan, soluţiile primăriei de a rezolva situaţia sunt doar pe hârtie, într-un Plan de Mobilitate Urbană.
Documentul vorbeşte despre o centură care ar prelua parte dintre maşinile care traversează oraşul, despre transport în comun civilizat, biciclete, dar şi parcări.
Planul de mobilitate urbană durabilă stabileşte că tariful de parcare în zona centrală a Capitalei să ajungă până la un euro pe oră. Atenţie, cu cât staţionați mai mult, cu atâta creşte tariful. Astfel, după 2 ore şi jumătate, veţi plăti nu un 1 euro pe oră, ci 4 euro pentru fiecare oră.
Parcarea în centrul Bucureștiului ar putea deveni atât de scumpă, încât mulţi ar renunţa să mai meargă cu maşina personală în zona Unirii, la Universitate sau Romană. Asta ar duce la o deblocare a străzilor, dar ar obliga primăria să asigure un transport în comun eficient şi curat.
Cei care vor să plătească parcarea, îşi vor cumpăra timp de la tonomatele amplasate pe stradă. Dacă păcălesc sistemul, riscă amenzi usturătoare cum se întâmplă deja în alte oraşe ale ţării.
Pentru a parca maşina o oră în zona unu a oraşului Cluj Napoca, şoferii trebuie să plătească 4 lei. Nici în zona doi preţurile nu sunt mici. Aici, tichetul pentru o oră costă doi lei. Cât despre abonamente în zona unu nici nu poate fi vorba, iar în zona doi abonamentul pe o lună pentru o persoană fizică costă 50 de lei, iar pentru o persoană juridică 70.
"Doresc să elimine cât de multe maşini din centrul oraşului, o iniţiativa bună, dar nu cred că este oportună", spune un tânăr clujean.
Zona centrală a Craiovei este liberă după ce primăria a crescut tariful până la trei lei, plătit prin SMS. Aşa că şoferii îşi lasă maşinile mult mai departe.
"Decât să mă plimb tot oraşul să caut un loc de parcare, mai bine vin şi parchez aici", spune un șofer.
Regăsim sistemul şi la Timişoara. Acolo, locurile amenajate din centrul oraşului sunt limitate.
În Germania au găsit şi alte metode eficiente prin care au eliberat oraşele. În Wuppertal se circulă cu "shvebeban", un tramvai suspendat. În Siegen, trotuarele au câştigat spaţiu în detrimentul străzilor, fiind încurajat accesul pietonal.
În Ulm, oraşul în care s-a născut Einstein, primăria a construit o parcare subterană uriaşă, cu sute de locuri chiar pe sub străzile centrale.
Evident, peste tot oamenii circulă cu bicicletele. Au şi infrastructura necesară, spre deosebire de Bucureşti, unde au numai gropi.
.webp)
