Când se poate vedea „luna rece” de Crăciun – ultima lună plină a anului
Ultima lună plină a anului 2023 atinge apogeul în a doua seară de Crăciun - oferind o strălucire caldă a lunii în timpul nopților răcoroase de vacanță.
Luna plină a lunii decembrie ar putea apărea complet rotundă încă de duminică și va continua să lumineze cerul nopții pentru câteva seri, după ce va atinge maximul maxim marți, potrivit Old Farmer's.
Pe 27 decembrie se produce faza de Lună Plină, la ora 00:33. În noaptea de 26/27 decembrie Luna răsare când apune Soarele și apune când răsare Soarele, arată datele Observatorului astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Pe tot parcursul săptămânii Luna se vede mai toată noaptea.
Luna plină din decembrie este cunoscută și sub denumirea de „lună rece”, un termen inventat de nativii americani – în special poporul Mohawk – cu referire la temperaturile mai reci asociate de obicei cu luna decembrie în emisfera nordică.
Alte nume pentru ultima lună plină a anului includ „Luna de zăpadă”, „Luna de iarnă” și chiar „Luna când cerbul își depune coarnele”, un semn către faptul că coarnele multor specii de căprioare - inclusiv elan și cerbi - încep să cadă în această perioadă, pe măsură ce sezonul de reproducere se apropie de sfârșit.
Animalele vor crește un alt set, de obicei mai mare, anul viitor.
Luna plină din această decembrie va fi și prima care va apărea de la solstițiul de iarnă, care a avut loc pe 21 decembrie și marchează cea mai scurtă zi a anului.
„Luna din solstițiul de iarnă ia cea mai înaltă cale de-a lungul cerului și este deasupra orizontului mai mult decât orice Lună – prin urmare, este cea mai lungă noapte”, potrivit sursei citate.
Și pentru că luna plină rece are loc atât de aproape de solstițiu, nopțile lungi vor oferi oportunități ample de vizionare.
Cerul în serile de decembrie conține constelații care fac parte din mitul lui Perseu și se întind de la orizontul vestic până deasupra capului, arată datele Observatorului astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Eroul, Perseus, se află sus pe cer, înspre est, aproape de zenit (deasupra capului). El se întinde spre Andromeda, pe care o salvează. Nu departe de ei se află constelația sub forma literei „W”, Cassiopeia, mama Andromedei.
Cea mai strălucitoare stea din Perseus se numește Mirfak (alpha Persei) și se poate identifica ușor ca steaua strălucitoare de sub W-ul format de stelele din Cassiopeia. A doua stea ca strălucire din Perseus se numește Algol (Ochiul diavolului), o stea a cărei strălucire variază în timp, din cauza acoperirii reciproce a două stele. Locul unde se află Algol reprezintă poziția capului Meduzei, monstrul decapitat de Perseus și folosit la distrugerea monstrului marin care o amenința pe Andromeda.
Monstrul este Cetus al cărui cap se afla chiar înspre sud. Două dintre stelele constelației sunt mai luminoase, aflându-se la sud vest de Pleiade și înspre orizontul de sud-vest. Steaua aflată la sud-vest de Pleiade este Menkar. Reprezintă nara balenei iar numele său înseamnă chiar asta: nara.
Între Cassiopeia și steaua Mirfak se află roiul dublu din Perseu, o aglomerare de stele aflată la 7000 de ani lumină depărtare de Soare. Cu ochiul liber se distinge o pată difuza în acest loc, dar prin instrumentele astronomice zeci și sute de stele devin vizibile.
