Un proiect de lege depus în Parlament de aleși din partidele aflate la guvernare propune ca instituțiile publice și alte entități care furnizează servicii publice să verifice direct datele de identitate în registrele statului, fără să mai pună cetățenii pe drumuri cu documente pe care administrația le deține deja.
Inițiativa vine după numeroase reclamații transmise de cetățeni pe platforma guvernamentală fara-hartie.gov.ro, unde una dintre cele mai semnalate categorii de probleme a fost cea legată de pașapoarte și cărți de identitate. Oamenii au reclamat că, deși au documente electronice și datele există deja în sistemele statului, sunt trimiși în continuare să aducă hârtii, copii după acte sau să se prezinte la ghișee.
În multe situații, instituțiile nu dispun de echipamente pentru citirea buletinelor electronice. În altele, cetățenii sunt puși să furnizeze chiar ei documente deja încărcate în sisteme informatice publice. Uneori, inclusiv angajatorii sunt chemați la ghișee pentru proceduri care ar putea fi rezolvate digital.
Proiectul de lege încearcă să corecteze exact această ruptură dintre digitalizarea anunțată oficial și realitatea din teren. Potrivit inițiatorilor, deși legislația privind simplificarea administrativă a fost dezvoltată în ultimii ani, sarcina de a demonstra informații pe care statul le deține deja continuă să fie transferată asupra cetățeanului.
Concret, autoritățile și instituțiile publice, dar și alte persoane juridice autorizate să presteze un serviciu public, cum sunt notarii, ar urma să fie obligate să verifice direct în Registrul național de evidență a persoanelor datele privind identitatea unei persoane, precum și domiciliul sau reședința, atunci când aceste informații sunt necesare pentru soluționarea unei cereri ori îndeplinirea unei obligații legale.
În paralel, proiectul introduce interdicția de a mai solicita depunerea sau reținerea copiei actului de identitate. Cu alte cuvinte, instituțiile nu ar mai putea cere automat xerox după buletin atunci când informațiile pot fi verificate oficial în baza de date a statului.
Pentru a descuraja menținerea vechilor practici, inițiativa prevede și sancțiuni. Nerespectarea interdicției de a solicita sau reține copia buletinului ar urma să fie considerată contravenție și sancționată cu amendă între 2.000 și 3.000 de lei.
Proiectul extinde și lista entităților care pot verifica datele din Registrul național de evidență a persoanelor. Pe lângă instituțiile publice și structurile administrației centrale și locale, acces ar putea primi și persoane juridice de drept privat care au statut de utilitate publică sau sunt autorizate să furnizeze servicii publice în regim de putere publică.
Accesul la date nu ar urma să fie nelimitat. Verificările ar putea fi făcute exclusiv pentru furnizarea unui serviciu public sau pentru îndeplinirea unei obligații prevăzute de lege.
Totodată, Guvernul ar urma să adopte normele metodologice necesare pentru aplicarea unitară a noilor reguli, într-un termen stabilit prin lege.
Guvernul a promis că se ocupă de problemele buletinului electronic
Executivul a anunțat deja că problemele semnalate pe platforma fara-hartie.gov.ro au fost tratate prioritar, iar categoria „Pașaport și Carte de Identitate” s-a aflat printre cele mai raportate. Autoritățile susțin că lucrează în prezent la soluții pentru principalele dificultăți reclamate de utilizatori.
„Serviciul electronic de stabilire a reşedinţei pentru posesorii de CEI este în curs de implementare, cu termen preconizat la finalul lunii mai 2026. În paralel, Ministerul Afacerilor Interne analizează soluţiile tehnice şi juridice pentru exprimarea consimţământului de „luare în spaţiu" de la distanţă, în mediu electronic”, au transmis reprezentanţii Executivului la finalul lunii martie.
Guvernul îi încurajează pe cetăţeni să îşi facă în continuare Cartea Electronică de Identitate întrucât este „un document modern, cu avantaje concrete”.
Iată câteva dintre beneficiile sale, conform autorităților:
• Are formatul unui card bancar şi încape în orice portofel.
• Poate fi eliberat opţional de la vârsta de 0 ani şi este recunoscut ca document de călătorie în toate statele membre ale Uniunii Europene, în Spaţiul Schengen şi în statele terţe care îl recunosc — o alternativă mai rapidă şi mai accesibilă decât paşaportul pentru familiile cu copii mici.
• Conţine un certificat digital pentru semnătură electronică avansată, emis gratuit de Ministerul Afacerilor Interne, care permite semnarea electronică a documentelor şi autentificarea în platformele digitale ale statului.
• Este un document cu nivel înalt de securitate, conform standardelor europene, cu elemente avansate de protecţie împotriva falsificării.
• Prima Carte Electronică de Identitate este gratuită pentru cetăţenii cu vârsta de peste 14 ani până la 1 iulie 2026, în limita fondurilor alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
