BOR a decis: Preoţii - obligaţi să păstreze neutralitatea în campaniile electorale
Preoţii vor avea obligaţia de a păstra neutralitatea în timpul campaniilor electorale, atât în declaraţiile publice, cât şi în activitatea practică, faţă de problemele cu caracter politic, a decis Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Potrivit Îndreptarului Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind anul electoral, publicat duminică de Basilica.ro, decizia a fost luată în perspectiva alegerilor europarlamentare, locale, legislative şi prezidenţiale din anul 2024.
"În calitatea sa de cetăţean al Patriei şi de părinte duhovnicesc al tuturor enoriaşilor săi, indiferent de orientarea lor politică, preotul are libertatea, binecuvântarea şi îndatorirea ca, de pe poziţia şi prin mijloacele duhovniceşti care-i sunt specifice, să participe la viaţa cetăţii, sprijinind activităţile menite să promoveze binele obştesc şi împotrivindu-se oricăror măsuri sau activităţi care se dovedesc a fi în contradicţie cu învăţătura şi morala creştină ortodoxă. În vederea respectării opţiunilor politice ale credincioşilor săi, preotul are obligaţia de a păstra neutralitatea în timpul campaniilor electorale, atât în declaraţiile publice, cât şi în activitatea practică, faţă de problemele cu caracter politic. Opţiunea politică a preotului va fi exprimată doar prin votul personal secret", se arată în hotărârea Sfântului Sinod al BOR.
Totodată, Biserica Ortodoxă Română a decis să menţină hotărârea sinodală nr. 1676 din 6 martie 2008, prin care, în conformitate cu Sfintele Canoane, arhiereului, preotului, diaconului, monahului şi monahiei din Biserica Ortodoxă Română le este interzis să facă politică partinică, să fie membri ai unui partid politic sau al unei organizaţii care poate fi asimilată unui partid politic, să candideze la alegerile parlamentare sau locale, să participe la campanii electorale în calitate de susţinători şi să ocupe funcţii de demnitar/înalt funcţionar public la nivel central sau local, în statul român sau în alte state.
Clericul sau monahul care se implică în politica vreunui partid în calitate de membru sau de candidat, dar şi prin susţinerea unui candidat, încalcă legământul depus la hirotonie, prevederile Regulamentului autorităţilor canonice disciplinare şi al instanţelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române şi ale Regulamentului pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mănăstirilor şi va trebui să aleagă între cariera politică şi misiunea clericală/viaţa monahală, mai precizează Sfântul Sinod al BOR, menţionând că abaterile de acest fel vor fi judecate în Consistoriile eparhiale.
Pe de altă parte, Sfântul Sinod, prin hotărârea sinodală nr. 1676 din 6 martie 2008, permite totuşi ca preoţii şi diaconii să candideze, însă doar ca independenţi şi doar pentru calitatea de consilier local şi consilier judeţean în România, în următoarele condiţii: "a) lipsa unor candidaţi laici ortodocşi, bine pregătiţi, capabili să reprezinte eficient comunităţile din care provin şi în a căror componenţă intră credincioşi ortodocşi; b) încălcarea neutralităţii politice sau susţinerea publică pe plan local a unui partid politic de către deservenţii altor culte sau organizaţii religioase; c) promovarea de către unele partide politice a unor oameni politici care au atacat în mod constant instituţia Bisericii şi valorile morale creştine ale societăţii sau candidarea respectivelor persoane ca independenţi", mai menţionează sursa citată.
Totodată, preoţii şi diaconii nu pot candida la alegerile locale fără aprobarea scrisă a Chiriarhilor lor.
"Aceasta va fi acordată în urma analizei solicitărilor, într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului Eparhial şi numai acelor clerici consideraţi capabili să promoveze interesele comunităţii în consiliile locale şi în consiliile judeţene. Dacă, însă, se dovedeşte că preotul sau diaconul nu corespunde cerinţelor mandatului încredinţat, de a lucra şi a apăra interesele comunităţii locale, atunci i se va retrage aprobarea", mai precizează Sfântul Sinod.
Preoţii şi diaconii, care au obţinut aprobarea bisericească de a candida pentru a deveni membri în consiliul local sau consiliul judeţean, vor fi suspendaţi de la slujire pe întreaga perioadă a campaniei electorale, vor adopta în timpul campaniei electorale un comportament adecvat slujirii şi demnităţii preoţeşti, vor respecta legislaţia în vigoare privind campaniile electorale şi alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi nu vor folosi în scopuri electorale lăcaşurile de cult, mai menţionează sursa citată.
"Sfântul Sinod reaminteşte apelul său către liderii partidelor politice din România de a nu permite recrutarea de membri din rândurile clerului şi nici folosirea în scopuri politice a persoanelor, spaţiilor, slujbelor şi însemnelor bisericeşti. Sfântul Sinod reiterează faptul că Biserica Ortodoxă Română nu recomandă susţinerea vreunui partid politic sau vreunei ideologii politice, ci îndeamnă pe toţi cetăţenii să facă alegeri după criterii care vizează realizarea binelui ţării şi promovarea valorilor creştine în societate", se mai arată în Îndreptar.
BOR recomandă credincioşilor 10 criterii orientative pentru alegerea candidaţilor la alegerile europarlamentare, locale, parlamentare şi prezidenţiale din acest an, între acestea aflându-se manifestarea credinţei în Dumnezeu şi a responsabilităţii faţă de comunitate, apărarea libertăţii religioase şi susţinerea activităţilor spirituale şi sociale ale Bisericii, respectul pentru persoana umană şi promovarea culturii vieţii: promovarea familiei tradiţionale, fireşti, formată din bărbat şi femeie, menită să conceapă alte vieţi, implementarea de politici împotriva avortului, eutanasiei, cercetărilor pe embrioni umani, clonării.
Alte criterii recomandate de Biserică credincioşilor pentru alegerea candidaţilor se referă la promovarea unei educaţii naţionale integrale, care îmbină cunoaşterea intelectuală cu formarea morală şi spirituală, apărarea şi promovarea sănătăţii fizice, psihice şi morale/spirituale a poporului român, diminuarea sărăciei, dezvoltarea economică şi creşterea demografică a României, apărarea şi promovarea patrimoniului cultural şi spiritual naţional, apărarea resurselor naturale, ocrotirea mediului şi dezvoltarea agriculturii, ca baze ale responsabilităţii pentru generaţiile prezente şi viitoare, sprijinirea comunităţilor de români din jurul graniţelor şi a diasporei române, precum şi promovarea de proiecte de încurajare a românilor să revină în România, precum şi apărarea şi promovarea cu demnitate a intereselor poporului român, pe plan extern şi intern.
