Deși a salutat menținerea țării în categoria recomandată investițiilor, Bolojan a lansat un avertisment sever cu privire la consecințele prelungirii crizei politice, subliniind că un nou guvern trebuie să garanteze „cumpătarea” și să nu devieze de la traiectoria de consolidare fiscală.

Liderul liberal a atribuit acest rezultat pozitiv eforturilor Executivului pe care îl conduce, în ciuda puterilor limitate și a tensiunilor de pe scena politică.

„Rezultatele consistente, respectarea angajamentelor şi menţinerea fermă a direcţiei au făcut posibilă menţinerea ratingului de ţară al României de către agenţia Standard & Poor’s, în pofida crizei politice iresponsabil declanşate de PSD”, a scris Bolojan pe Facebook.

Premierul interimar a enumerat o serie de indicatori macroeconomici care au cântărit greu în decizia analiștilor internaționali: reducerea deficitului cu aproape 27 de miliarde de lei față de anul trecut, investiții publice de 97 de miliarde de lei în primele opt luni (cu 25 de miliarde peste nivelul anului precedent) și scăderea cheltuielilor de personal ale statului cu aproape 9 miliarde de lei în ultimele 14 luni.

La rândul său, raportul S&P a remarcat performanța României de a susține „un buget de investiţii publice excepţional de ridicat, de 8,5% din PIB”, dublat de rate de absorbție a fondurilor PNRR de peste 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. Bolojan a precizat că procentul de absorbție ar fi fost chiar mai ridicat dacă PSD nu ar fi blocat Legea salarizării, ceea ce ar fi adus 770 de milioane de lei în plus la buget.

Pericolul pierderii încrederii investitorilor

Cu toate aceste rezultate, Bolojan avertizează că eforturile societății și ale mediului de afaceri pot fi anulate rapid dacă partidele politice nu reușesc să formeze un guvern stabil și responsabil.

„Cu toate aceste eforturi resimţite de societate, pentru care le mulţumesc românilor, cu toate că rezultatele sunt bune, dacă blocajul va continua, va fi imposibil să mai convingem finanţatorii că suntem frecventabili. Implicit, direcţia cea bună va fi deviată, iar eforturile de până acum vor fi irosite”, a transmis premierul interimar.

Acesta a cerut ca viitorul executiv să evite populismul: „Viitorul guvern trebuie să continue linia, să menţină cumpătarea, să construiască exclusiv pe teren sănătos şi să cheltuiască numai ce are. Pentru noi, obiectivul rămâne acelaşi: un guvern stabil cât mai curând, dar unul care să garanteze că România nu va devia de pe drumul bun”.

S&P confirmă ratingul, dar trage semnalul de alarmă asupra instabilității politice

Raportul detaliat al agenției Standard & Poor's confirmă așteptările pe termen scurt că România va reuși să formeze un guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. Totuși, agenția păstrează perspectiva negativă și identifică instabilitatea politică drept principalul risc la adresa economiei.

Analiștii S&P avertizează asupra tentațiilor electorale și a lipsei de predictibilitate: „Un impas politic prelungit şi riscul unor compromisuri politice suboptimale, încheiate în ultimul moment, ar putea pune în pericol reducerea prevăzută a dublului deficit al României până în 2029”.

De asemenea, S&P atrage atenția asupra presiunilor salariale: „Lipsa de vizibilitate privind creşterile salariale din sectorul public reprezintă un risc pe măsură ce se apropie alegerile din 2028, întrucât fragmentarea politică accentuată ar putea duce la derapaje fiscale legate de alegeri”. Cheltuielile salariale din sectorul public au reprezentat aproape 25% din totalul cheltuielilor în 2025, iar declarațiile contradictorii ale partidelor umbresc perspectivele fiscale.

Nu în ultimul rând, agenția de rating notează că alegerile anticipate rămân „puţin probabile”, având în vedere că România nu a organizat un astfel de scrutin în istoria sa postcomunistă, și remarcă faptul că preşedintele Nicuşor Dan a rezistat până acum apelurilor pentru dizolvarea Parlamentului. Cu toate acestea, S&P subliniază că „lipsa unui guvern funcţional împiedică previzibilitatea reformelor şi afectează guvernanţa fiscală pe termen mediu”.