Bolnavii de coronavirus spun că așteaptă și 2 săptămâni să fie duși la spital. Mărturia unei cântăreţe de muzică populară
Multe persoane care au coronavirus se plâng că aşteaptă prea mult, din clipa în care sunt testaţi pozitiv, pentru că cei de la DSP şi de la Ambulanţă nu mai fac față.
Aşadar, dacă pacienţii ajung la spital în stare gravă, pentru unii nu se mai poate face nimic. Intervenţia medicală tardivă este una dintre cauzele mortalităţii ridicate de la noi, pe lângă populaţia bolnavă şi sistemul medical mai puţin performant.
Dragoş Sârbu este de două săptămâni în autoizolare după ce a aflat că are COVID. Două săptămâni!
Dragoş Sârbu: „Am fost contactat de DSP de-abia ieri, deci mâine se fac două săptămâni de când am fost să mă testez şi aveam simptome şi de-abia aseară am fost contactat de cineva de la DSP”.
La fel ca el, alte sute sau chiar mii de pacienţi, care au primit un rezultat pozitiv, aşteaptă un telefon de la DSP ca să afle în ce spitale mai sunt locuri libere.
Cătălin Ionescu: „După 4 zile de când i-am informat, şi-au trecut 7 zile de când mi s-au recoltat probe, şi încă nu am niciun răspuns. Este greu de descris în cuvinte, pentru că mi-am dat seama după primele două zile, după sute de telefoane şi zece emailuri, câte am trimis în zece zile, fără răspuns, mi-am dat seama că ei sunt, cu siguranţă, sunt depăşiţi total.”
A simţit-o pe propria-i piele şi interpreta de muzică populară Valentina Ionescu. Diagnosticată cu COVID, a stat acasă până în ultima clipă, deşi anunţase autorităţile că s-a îmbolnăvit.
Valentina Ionescu: „Eu am avut insuficiență respiratorie, am tuşit, am avut o tuse seacă. Cred că dacă aş fi fost un simplu muritor, adică un om care n-avea nicio cunoştinţă în domeniul medical, i-ar fi fost foarte greu pentru că am apelat întâi medicul de familie care mi-a spus că ea crede că nu mă va primi nimeni, neavând febră.”
Acestea sunt doar câteva dintre cazurile fericite care au rezistat în fața bolii, fără că starea lor să se deterioreze. Specialiştii cred însă că o intervenţie întârziată, în cazul pacienţilor cu formă gravă de COVID, poate însemna decesul.
Ajutorul medical tardiv este una din principalele cauze de deces în România
Dr. Adrian Marinescu: „Contează cum sunt monitorizaţi pacienţii înainte de a face o formă severă. Este foarte important cum se face abordarea şi, din păcate, de cele mai multe ori pacientul ajunge când este deja într-un stadiu avansat.”
Intervenţia tardivă este, de altfel, una dintre principalele trei cauze de mortalitate la pacienţii COVID de la noi.
Dr. Adrian Marinescu: „În primul rând, este vorba despre starea de sănătate a populaţiei. Apare o infecţie virală, cum este cea cu SARS-COV-2, probabilitatea de a face o formă mai gravă este mai mare şi de a apărea complicaţii”.
Iar realitatea cruntă se vede cel mai bine în cifrele seci raportate de Centrul European de control al Bolilor. Potrivit ultimei actualizări, rata cumulativă a deceselor din ultimele 14 zile raportate la suta de mii de locuitori este de 3.2, în România. Doar Spania şi Malta ne depăşesc în Europa, cu un indice de 3,4 morţi la suta de mii de locuitori. Asta în timp ce țări care înregistrează zilnic peste 10.000 de bolnavi, precum Franţa sau Marea Britanie, au acum o rată a mortalităţii mult mai mică, semn că şi-au învăţat deja lecţia din primul val al pandemiei.
Etichete: coronavirus, dsp, internare, rata mortalității,
Dată publicare:
