Blestemul scolii din Fastaci, care nu este gata nici dupa 10 ani. Copiii bat cuiele din banci cu pietre, ca sa nu-i intepe

Dată publicare: 14-10-2016 13:02
Dată actualizare: 26-10-2016 07:18


ROMANIA BLESTEMATA, partea I. Fastaci este satul care va intra cu siguranta in manualele de istorie atunci cand se va vorbi despre educatia acestei natii. Acolo, de mai bine de 10 ani, se lucreaza la reconstruirea unei scoli.

 

O clasa intr-o scoala in Romania lui 2016. Un copil stramba cu un bolovan cuiele care-i intra in picioare atunci cand sta in banca. Banca e legata cu sarma. Si asa este tot mobilierul. Scaunele sunt rupte, multe fara spatar. Bancile, scrijelite si murdare sunt inghesuite una in alta, iar loc pentru copii nu mai este.

O usa cu "geamuri de tabla" desparte clasa de ceea ce ar trebui sa fie biblioteca scolii. Toata aceasta imagine desprinse parca dintr-un alt secol se intampla in Romania zilelor noastre intr-un sat uitat de lume intre dealurile Vaslului. La Fastaci. Intr-un perete o gaura neagra arata locul pe unde ar trebui sa intre hornul de la soba. Soba deocamdata zace intr-o gaura in pamant care serveste drept magazie.

Acum, la inceput de an scolar, copiii au primit un cadou. Inca o toaleta in curte. 50 si ceva de copii invata in acesta cladire care sta sa cada. Nimeni nu-si aduce aminte cand a fost construita. Pana acum cativa ani aici a fost ocolul silvic. Acum scoala plateste chirie silvicultorilor pentru a-i lasa pe copii sa invete aici.

Iarna prin usi si ferestre zapada intra peste copii. La o aruncatura de bat de acest loc, pe un varf de deal, cu usile zavorate, zace abandonata cladirea in care ar trebui sa invete copiii din sat. Din cand in cand pustii vin aici si se uita cu jind la bancile care stau acoperite in folie in timp ce ei isi rup hainele in mobilierul din ocolul silvic.

De mai bine de zece ani, la Fastaci se lucreaza la consolidarea si reconstruirea scolii. Pana acum in acest loc s-a investit peste un milion de euro. In aceasta aceasta curte plina de balarii si gunoaie si in cladirea in care multe lucrari sunt facute de mantuiala. In tot santierul este un singur muncitor care se trudeste sa puna cimentul pe pereti. Pare un loc blestemat in care banii dispar, nu se intampla nimic si nimeni nu e tras la raspundere.

Prima data am ajuns la Fastaci in toamna lui 2007. Pe scarile unei ruine care servea drept scoala i-am intalnit pe Stefan si Nicusor. Trecuse mai bine de un an de cand scoala lor fusese daramata pentru reconsolidare. Totul arata ca dupa borbandament: din acoperis mai era doar o bucata, maldare de moloz prin toata curtea si pereti care stateau sa cada. In aceste conditii invatau mai bine de 70 de copii in doua schimburi.

O firma de constructii fusese angajata in 2006 sa repare scoala. 14 miliarde lei vechi, mai bine de 400 de mii de euro la acea vreme, erau deja cheltuite pe ruinele din Fastaci. Vasile Aporcaritei, la acel moment viceprimar, declara ca intai s-a facut o consolidare de 10,6 miliarde, apoi o extindere de peste 13 miliarde. Constructorul, Constantin Puscasu spunea cu mana pe inima ca este in grafic si lucrarea e sub control. "Cand va fi gata va fi una dintre cele mai moderne scoli de la noi din tara..”, spunea el. Pentru oamenii locului, lucrurile erau clare: totul era facut de o firma-fantoma.

In 2007, la inceputul iernii m-am intors la pustii din Fastaci. Pe santier de saptamani bune nu mai era picior de muncitor. In clasa temperatura era la limita inghetului. Cu problemele trecute pe hartie i-am ajutat pe copii sa-si spuna pasurile in fata mai marilor tarii de la acea vreme. Si demersul copiilor nu a fost in zadar. Pe 22 decembrie 2007, ulita din fata scolii s-a transformat in parcare oficiala. Parlamentari si ministri au venit la Fastaci.

Luati la intrebari, edilii locali au gasit repede explicatii pentru modul in s-au risipit banii. “La constructii aicea ne-am impotmolit, nu ne pricepem, cat ne-am priceput, am facu”, spunea fostul primar, Vasile Banu.

Alte 14 miliarde de lei vechi au fost destinate pentru scoala de la Fastaci in bugetul anului 2008. Urma ca in primavara sa se organizeze o noua licitatie, sa fie angajata o alta firma si scoala sa fie terminata in vara lui 2008.

15 septembrie 2008. Ne-am intors la fastaci. In fata scolii, agitatie mare. Poarta era zavorata. Viceprimarul Aporcaritei ajunsese intre timp primar. In vara lui 2008, lucrarile au fost continuate de aceeasi firma de constructii in acelasi ritm. Peretii erau acoperiti cu un strat de ciment. Pe copii i-am regasit, la dechiderea anului scolar 2008, in curtea ocolului silvic din sat. Asistau la infaptuirea unei minuni. Ocolul era transformat in scoala.

In incaperile inguste si scorojite ale oculului copiii stateau inghesuiti, cate doi sau trei la o banca. Si dispensarul din sat servea drept scoala. Soba tinea loc de catedra. Intr-o camera alaturata, o clasa intreaga statea inghesuita ca intr-o sala de asteptare. De fapt, chiar sala de asteptare a dispensarului. Toti copii in jurul unei singure banci.

Neregulile din Fastaci au fost reclamate la acea vreme de primarul Aporcaritei la Politie si o expertiza a aratat ca din cele 14 miliarde de lei cheltuite doar 5 se regaseau in scoala. Patronul firmei de constructii avea insa alte date si variante despre situatia din Fastaci. “Aporcaritei cand era viceprimar a venit la mine si mi-a spus sa-I cumpar tot lemnul pentru toate scolile pe care le fac in judet si scoala de la Fastaci”. Acuzatii negate, desigur, de Aporcaritei.

Pe hartie, aparea ca la Fastaci exista si gazon in fata scolii. Lucrarile erau suspendate in toamna lui 2008 din lipsa de fonduri. Banii promisi in iarna de mai marii tarii s-au pierdut pe traseu pentru ca scoala nu avea contabil care sa se ocupe de problema iar la sfarsitul lui 2008, pentru ca nu au fost cheltuiti s-au intors in bugetul statului. Constructorul si primaria s-au dat in judecata iar lucrarile au fost blocate.