Document. Ce scrie pe mandatul de percheziție a locuinței asistentului maternal din Mehedinți
Avocatul Adrian Toni Neacşu anunţă duminică, într-o postare pe Facebook, că a revizuit o plângere penală pe care un ONG o va depune la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie împotriva procurorului Maria Piţurcă.
Aceasta a preluat-o de la asistentul material pe Sorina, fetiţa de 8 ani din Baia de Aramă, adoptată de o familie de români stabilită în SUA. El spune că există indicii că procurorul a folosit un mandat de percheziţie în mod abuziv şi, sub pretextul acestuia, a luat cu forţa şi ilegal fetiţa.
”Trebuie să facem distincţie între hotărârile judecătoreşti civile definitive care lămuresc, până la desfiinţarea lor, situaţia legală a minorei, adopţia fiind în acest moment legală, reţinerea acesteia de către familia Şărămat fiind ea însăşi nelegală, şi modul concret în care procurorul învestit cu o cauză penală şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu, aducând grave vătămări integrităţii psihice şi fizice a copilului”, consemnează avocatul.
”Ieri am revizuit o plângere penală pe care un ONG o va depune la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie -PICCJ împotriva d-nei procuror Maria Piţurcă, din cadrul Parchetului de pe lângă CA Craiova. Dincolo de emoţia publică inerentă în legătură cu întâmplarea nefericită de la Baia de Aramă, justiţia este cea care trebuie să aprecieze asupra eventualei săvârşiri a unor infracţiuni în modul în care s-au desfăşurat concret activităţile de urmărire penală din data de 21.06.2019 la domiciliul familiei Şărămat”, scrie Neacşu duminică, pe Facebook.
El afirmă că, în realitate, a fost vorba despre o percheziţie domiciliară, în cadrul unui dosar penal şi invocă precizări de ordin procedural făcute de către preşedintele UNJR Dana Gîrbovan, care a afirmat că nu executorul judecătoresc, ci chiar procuroarea a "ridicat" si "predat" copila, in urma punerii in executare a unui mandat de percheziţie, nu a unei hotărâri judecătoreţti.
”Ori, obiectul percheziţiei este ridicarea de obiecte şi înscrisuri, iar nicidecum ridicarea forţată a minorilor”, remarcă Toni Neacşu.
”În speţă, există indicii că procurorul a folosit un mandat de percheziţie în mod abuziv şi, sub pretextul acestuia, a luat cu forţa şi ilegal minora din domiciliul asistenţilor maternali, depăşind limitele mandatului de percheziţie, săvârşind astfel infracţiunea de abuz în serviciu, iar prin modalitatea dură şi prin bruscările fizice şi psihice aduse minorei, care s-a opus să fie luată din domiciliul unde se afla, există indicii că s-a săvârşit cel puţin şi infracţiunea de lovire sau alte violenţe. Trebuie să facem distincţie între hotărârile judecătoreşti civile definitive care lămuresc, până la desfiinţarea lor, situaţia legală a minorei, adopţia fiind în acest moment legală, reţinerea acesteia de către familia Şărămat fiind ea însăşi nelegală, şi modul concret în care procurorul învestit cu o cauză penală şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu, aducând grave vătămări integrităţii psihice şi fizice a copilului”, scrie Neacşu..
El subliniază că procedurile sunt reglementate tocmai pentru a împiedica abuzul autorităţilor şi a realiza protecţia drepturilor individuale.
”Nesocotirea lor, chiar în desfăşurarea unor activităţi de urmărire penală, este non-justiţie şi abuz. Calea raţională este deschiderea unui dosar penal în care să se verifice legalitatea acţiunilor d-nei procuror, ancheta internă a Parchetului General şi sesizarea de către CSM a Inspecţiei Judiciare nefiind suficiente”, conchide avocatul.
Ulterior, acesta a revenit cu o altă postare, în care explică:
„Mai precizez o dată că adopția minorei în SUA este perfect legală, în acest sens existând o hotărâre judecătorească definitivă a CA Craiova, decizia civilă nr. 4/23.04.2019. Până la eventuala desființare a acesteia în căile extraordinare minora se afla în mod legal în Statele Unite, în noua familie.
Problema reală este modalitatea în care procurorul învestit cu o plângere penală a înțeles să efectueze acte de urmărire penală, luând cu forța minora din domiciliul în care aceasta locuia, chiar dacă presupunem că reținerea ei de către asistenții maternali era nelegală la acel moment.
Lipsirea de libertate, ca infracțiune, presupune în toate cazurile lipsa voinței persoanei de a se afla într-un loc, ori este evident ca minora nu numai că dorea să stea în acea locuință dar și s-a opus categoric preluării ei.
Copila are 9 ani și, potrivit Legii nr. 272/2004 privind protecția copilului, orice măsură privind copii se face cu ascultarea opiniei acestuia. Dacă copilul mai mic de 10 ani cere să i se asculte opinia, toate organele statului au obligația să o facă.
Limitele mandatului de percheziție, pretextul sub care organele de urmărire penală însoțite de mascați s-au deplasat la domiciliul foștilort asistenți maternali, le vedeți în fotografie.”
