Autoritățile din România se gândesc să reducă sprijinul financiar oferit Ucrainei. La cât se ridică cheltuielile de până acum
După cheltuieli de peste jumătate de miliard de euro pentru ajutorarea refugiaților ucraineni, bani de la stat, privați și de la agenții Națiunilor Unite, autoritățile de la noi se gândesc la reducerea sprijinului financiar.
Din primăvară, banii pentru refugiați ar putea fi acordați după o lună de grație, doar celor care merg la muncă și au copiii înscriși la o școală de la noi. În acest caz, ajutorul ar putea fi restrâns la circa 2.000 de lei pe lună, pe familie, pentru cazare. Asta în condițiile în care, acum, numai o singură persoană poate beneficia de peste 2.000 de lei, fără condiții.
Katerina are 30 de ani și anul trecut, în februarie, a venit în Constanța, singură, pentru că aici avea prieteni. A fugit din calea războiului din Odessa, unde era profesoară de desen. În luna septembrie s-a angajat la Centrul pentru Resurse Civice din Constanța.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Katerina Bandarenka, refugiată ucraineană stabilită în Constanța: „Lucrez cu copii în fiecare zi, am copii de la 5 la 8 ani, până la 16 ani. Am un salariu, e o problemă foarte mare, ucrainenii nu prea muncesc și nu au un loc de muncă pentru că nu înțeleg limba română, e foarte dificil, eu lucrez cu copiii ucraineni și mulțumesc. Românii sunt foarte buni și au o inimă mare”.
Potrivit Guvernului, doar cinci mii dintre refugiații ucraineni lucrează la noi. Asta deși numărul adulților stabiliți temporar aici se apropie de 60.000 din totalul de trei milioane câți ne-au trecut granițele.
Cosmin Bârzan, centrul pentru resurse civice: „Principalul efort este limba română. Ar trebui să existe mai multe oportunități de învățare și pentru română, și pentru engleză. Un angajat din altă cultură necesită mai multă atenție să navigheze prin birocrația românească”.
Mădălina Turza, consilier de stat: „Peste două milioane şi jumătate de refugiaţi au beneficiat de sprijin direct din partea Guvernului, autorităţilor locale, agenţiilor ONU şi societăţii civile, fie au primit produse, fie au fost consiliaţi, fie au beneficiat de servicii de sănătate, de servicii sociale, de transport, de cazare”.
Pentru că au fost depistate abuzuri la decontări, dar și pentru a-i încuraja pe refugiați să lucreze la noi și să învețe limba română, autoritățile se gândesc la schimbări majore, potrivit unor surse guvernamentale.
În total, cheltuielile cu refugiații se ridică la 565 de milioane de euro, din care peste 100 de milioane de euro pentru mâncare și cazare. Un refugiat beneficiază acum de decontarea a 20 de lei pentru mâncare și 50 de lei pentu cazare, necondiționat. Din primăvară, lucrurile s-ar putea schimba total. O singură lună ar mai fi de grație. Apoi, din a doua lună, refugiații ar trebui să îndeplinească câteva condiții - să ceară protecție temporară, să lucreze la noi, iar copiii să meargă la școală - ca să beneficieze de decontarea unei sume de circa 2.000 de lei pe lună pentru cazare. Suma este pentru toată familia. Vedem diferența - acum, o singură persoană poate beneficia de 2.170 de lei lunar, necondiționat.