Theodor Paleologu: Ar trebui să conștientizăm cât de multe avem în comun cu ucrainenii, încă de la origini

62313173
StirilePROTV

Drama ucrainenilor refugiați în România este și o provocare de ordin intelectual: să ne cunoaștem mai bine unii pe alții, ucraineni și români, să înțelegem diferențele și asemănările dintre noi, să realizăm cât de multe avem în comun.

Fundația Paleologu - condusă de profesorul și diplomatul Theodor Paleologu - propune, în parteneriat cu UNICEF, o serie de clipuri video despre istoria și cultura Ucrainei dedicate românilor și, în oglindă, alte zece clipuri video despre istoria și cultura României, dedicate celor peste 85.000 de refugiați ucraineni rămași în România.

În acest episod, aflăm că originile României sunt în mare măsură asemănătoare cu cele ale Ucrainei. Grecii antici au întemeiat numeroase așezări pe țărmul Mării Negre, atât pe teritoriul nostru, cât și pe cel a Ucrainei de azi. Iar mai apoi, marile imperii care au stăpânit în regiune și-au pus amprenta pe istoria ambelor națiuni.

Theodor Paleologu: În muzeele din Ucraina, Basarabia, România se găsesc minunate vase, zise de Cucuteni- Tripolia. E o civilizație extraordinară de acum peste 6000 de ani, pe teritoriul care se află acum între Ucraina, Basarabia și România. Problema e că nu știm mare lucru despre această cultură. Putem face tot felul de ipoteze, speculații. Putem admira aceste vase extraordinare cu spiralele lor care simbolizează cine știe ce - soarele, ciclurile naturale, complementaritatea dintre feminin și masculin, - Dumnezeu știe. Putem de asemenea să ne gândim că era o societate pașnică, fără războaie, un fel de paradis pierdut.

Asta însă e preistorie, de acum peste 6000 de ani. Istoria propriu-zisă începe cu relatările lui Herodot, primul istoric, în secolul V înainte de Hristos, care vorbește despre sciții din sudul Ucrainei și, de asemenea, legat de România, de geți. Așa cum vorbește despre sciți, la fel vorbește și despre geți. La sciți, reperul lui este Anacarsis, care ar fi studiat în Grecia, și apoi s-ar fi întors în Sciția lui natală. Dar Herodot vorbește de asemenea despre Zamolxe. Zamolxe fiind un înțelept care învățase alături de Pitagora și apoi se întorsese în rândul geților și i-a păcălit pe geți, făcându-i să creadă că a înviat, și în felul ăsta i-a convins - spune Herodot - pe geți că există viață după moarte și că el, Zamolxe, a înviat. Herodot e plin de asemenea anecdote. E un autor absolut savuros. Voiam să menționez această referință pe care o găsim în cultura greacă la Zamolxe, așa cum avem referințe și la Anacarsis, pentru sciți.

Dincolo de asemenea povești reale sau inventate, există o prezență grecească foarte importantă și în Ucraina, și în România. Primele orașe de pe teritoriul României sunt colonii grecești Histria, Tomis Calatis, la fel ca și în sudul Ucrainei Oldia, sau Khersonez, sau Teodosia. Este exact același fenomen, aceeași influență grecească încă din antichitate, pentru că grecii erau prezenți pe țărmurile Mării Negre.

Apoi prezența grecească a continuat sub forma Imperiului Bizantin. Însă, spre deosebire de Ucraina, România actuală, mai exact o parte din România actuală, a făcut parte din Imperiul Roman. Și avem foarte devreme această influență latină în cultura română, care reprezintă o diferență între Ucraina și România. Apoi mai e o mare diferență, și anume faptul că în Țările Române nu există un principe care să se fi convertit la creștinism, cum există figura lui Vladimir, care se convertește în 988 la creștinism.

Țările Române apar de la început ca state creștine în secolul XIV, și iarăși e interesant, acest lucru se întâmplă în secolul XIV, după acea mare catastrofă a invaziei mongole din secolul XIII, invazie mongolă care făcut praf Imperiul Kievean, și a ajuns apoi până în Țările Române. De altminteri, Țările Române, ca și Ucraina, fuseseră bântuite de aceleași popoare migratoare - pecenegi, cumani, avari, și așa mai departe. Or, în secolul XIV, Imperiul Kievean nu mai există, iar o parte din Ucraina actuală devine parte integrantă din Regatul Lituano-Polonez.

La fel se întâmplă și cu Țările Române, care sunt situate între mai multe mari puteri. Și anume, în secolul XIV, care sunt marile puteri din zonă? Polonia (Regatul Polono-Lituanian), Ungaria, evident, Hanatul Tătăresc (Hoarda de Aur), și, din păcate, pe final, numai Imperiul Bizantin, care se tot micșorează pe tot parcursul secolului XIV și apoi, în secolul XV, este cucerit de turci. Acesta este contextul în care apar Țările Române, niște mici entități creștine, ortodoxe, înconjurate de mari puteri, în mare aceleași mari puteri care au contat atât de mult și pentru istoria Ucrainei. Deci, originile României sunt în mare măsură asemănătoare cu originile Ucrainei. Ar trebui să conștientizăm cât de multe avem în comun încă de la origini.

 

Articol recomandat de sport.ro
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Citește și...
Theodor Paleologu: Românii și ucrainenii au foarte multe în comun. În limba română sunt mai multe cuvinte slave decât latine

Drama ucrainenilor refugiați în România este și o provocare de ordin intelectual: să ne cunoaștem mai bine unii pe alții, ucraineni și români, să înțelegem diferențele și asemănările dintre noi, să realizăm cât de multe avem în comun.

Theodor Paleologu: Trebuie să-i integrăm pe ucrainenii care vin în România. Relația cu Ucraina este esențială pentru noi

Fundația Paleologu, în parteneriat cu UNICEF, propune o serie de zece clipuri video despre istoria și cultura Ucrainei dedicate românilor de toate vârstele și, în oglindă, alte zece clipuri despre istoria și cultura României, dedicate ucrainenilor.  

Recomandări
Propunere-surpriză pentru Nicușor Dan. Varianta de guvern care ar putea împăca și PSD și PNL

Joi au loc, la Cotroceni, consultări cu partidele pentru desemnarea unui nou premier. Anunțul a fost făcut de administrația prezidențială. Și asta în ciuda faptului că niciun lider politic nu poate pune pe masă majoritatea cerută de Nicușor Dan. 

De ce evită companiile străine să investească în România. „Sunt două meciuri pe care le-am pierdut”

România pierde investiții și ține tot mai greu pasul cu economiile altor țări. În ultimul an, țara noastră a coborât 12 locuri într-un clasament internațional privind capacitatea economiei de a susține dezvoltarea companiilor.

Știrile PRO TV lansează podcastul „Punct. Și de la capăt”, cu Cosmin Stan: Cele mai interesante povești nu sunt despre succes

Punct. Și de la capăt este podcastul în care oamenii își spun poveștile care i-au schimbat. Cu bune. Cu rele. Cu frică, curaj, pierderi, reușite, alegeri grele și începuturi noi.