Audit șocant al Curții de Conturi: PIAS, platforma de 1,1 miliarde lei a Sănătății, depășită și plină de disfuncționalități
Curtea de Conturi a constatat, în urma unui audit, că Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) s-a confruntat, în ultimul sfert de secol, cu „o serie de disfuncţionalităţi” cu „impact semnificativ”.
Curtea de Conturi notează că unele dintre obiectivele sale, precum utilizarea completă a dosarului electronic de sănătate, digitalizarea biletelor de trimitere şi a concediilor medicale, nu au fost atinse.
Potrivit auditului, deşi costul total al platformei a depăşit 1,1 miliarde lei, în ultima perioadă, disfuncţionalităţile frecvente, blocajele şi suprasolicitarea infrastructurii tehnice învechite au afectat negativ calitatea serviciilor oferite asiguraţilor şi activitatea furnizorilor.
Auditul mai evidenţiază că infrastructura hardware şi software este depăşită şi nu a beneficiat de actualizări corespunzătoare. Un alt aspect vizează „incapacitatea instituţională” de a recruta şi reţine specialişti IT „adecvaţi unui sistem de o asemenea importanţă”. Curtea de Conturi recomandă CNAS adaptarea PIAS la cerinţele actuale de digitalizare şi corectarea disfuncţionalităţilor.
Curtea de Conturi a realizat un audit al performanţei la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), prin care a evaluat modul de implementare, funcţionare şi administrare a celui mai complex sistem informatic din România: Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS). Pilon principal în procesul strategic de digitalizare a domeniului sănătăţii, PIAS gestionează cea mai mare bază de date din ţară, ce conţine peste 18 milioane de persoane potenţial beneficiare de servicii medicale şi medicamente, peste 70.000 de utilizatori reprezentând furnizori de servicii medicale şi medicamente precum şi utilizatori ai CNAS/CAS, peste 700.000 de servicii raportate şi validate zilnic, din care aproximativ 200.000 sunt prescripţii medicale, datele fiind structurate în peste 420.000 tabele în format Oracle, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.
Potrivit sursei citate, prin auditarea PIAS, Curtea de Conturi a urmărit realizarea unei evaluări obiective a vulnerabilităţilor şi problemelor întâmpinate în implementarea şi exploatarea sistemului, furnizarea unor recomandări de îmbunătăţire a celui actual, cât şi evidenţierea unor lecţii de învăţat pentru crearea noului sistem informatic al asigurărilor de sănătate finanţat prin PNRR.
Auditul a cuprins activităţile realizate pentru implementarea PIAS, în perioada anilor 2000 – 2024, de către CNAS şi casele judeţene de asigurări de sănătate (CJAS). Au fost efectuate interviuri cu reprezentanţi ai CNAS de la nivel central şi local, reprezentanţi ai asociaţiilor de profil ale furnizorilor de servicii medicale şi farmaceutice, vizite la şase case judeţene, opt spitale şi au fost colectate 1039 de chestionare de la mai multe categorii de furnizori de servicii medicale, precum medici de familie, medici din spitale, medici din ambulatoriul de specialitate, farmacişti.
Curtea de Conturi precizează că auditul a constatat că implementarea şi administrarea PIAS, pe parcursul unei perioade de 24 de ani, s-a confruntat cu multiple provocări care au afectat funcţionalitatea şi eficienţa sa. Deşi PIAS a fost concepută pentru a eficientiza serviciile şi activitatea medicală, unele dintre obiectivele sale, precum utilizarea completă a dosarului electronic de sănătate, digitalizarea biletelor de trimitere şi a concediilor medicale, nu au fost atinse. În cadrul auditului s-au constatat o serie de disfuncţionalităţi care au un impact semnificativ asupra activităţii furnizorilor de servicii medicale, cât şi asupra calităţii serviciilor oferite pacienţilor.
„Costul total al platformei a depăşit 1,1 miliarde lei, din care 920 de milioane lei au fost utilizaţi pentru proiectarea şi construirea PIAS, iar 191 milioane lei pentru mentenanţă, centre suport, licenţe, servicii de transmitere date şi piese de schimb. Prin implementarea platformei s-a urmărit inclusiv modernizarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizate asiguraţilor, prin facilitarea accesului furnizorilor de servicii medicale şi farmaceutice şi al pacienţilor la dosarele medicale şi optimizarea comunicării şi schimbului de informaţii între actorii implicaţi în prestarea serviciilor medicale. În ultima perioadă, în pofida sumei semnificative investite, disfuncţionalităţile frecvente, blocajele şi suprasolicitarea infrastructurii tehnice învechite au afectat negativ calitatea serviciilor oferite asiguraţilor şi activitatea furnizorilor de servicii medicale”, se arată în comunicatul Curţii de Conturi.
Aceeaşi sursă menţionează că, pe măsură ce volumul fluxurilor de date a crescut, iar „design-ul de tip monolit” şi-a dovedit limitele, sistemul a întâmpinat dificultăţi în scalabilitatea sa. În mai multe situaţii, CNAS nu a reuşit să gestioneze eficient disfuncţionalităţile apărute prin planuri de acţiune sau măsuri adecvate pentru asigurarea în condiţii optime a continuităţii serviciilor, mai arată sursa citată.
Auditul a mai constatat că, din punct de vedere tehnic, infrastructura hardware şi software este depăşită şi nu a beneficiat de actualizări corespunzătoare, fapt care a agravat vulnerabilităţile şi a afectat fiabilitatea platformei. De asemenea, lipsa de analize periodice a riscurilor şi de identificare a sistemelor IT critice a expus buna funcţionare a platformei şi activitatea furnizorilor la probleme semnificative, ceea ce a compromis încrederea în sistemul informatic şi în capacitatea organizaţională de a rezolva problemele întâmpinate.
Un alt aspect identificat în cadrul auditului a fost incapacitatea instituţională de a recruta şi reţine specialişti IT adecvaţi unui sistem de o asemenea importanţă.
Lipsa unui inventar al activelor IT, precum şi absenţa unei strategii IT dedicate, au limitat capacitatea instituţiei de a coordona şi de a urmări rezultatele şi atingerea obiectivelor instituţionale de administrare eficientă a sistemului de asigurări sociale de sănătate.
În contextul dezvoltării noului sistem informatic cu finanţare prin PNRR, auditul evidenţiază necesitatea de a reevalua şi a îmbunătăţi arhitectura, structura şi managementul PIAS, prin valorificarea lecţiilor învăţate din proiectarea, implementarea şi administrarea celui prezent.
Pentru a garanta sustenabilitatea şi eficienţa pe termen lung a sistemului se impune ca organizaţia să adopte o strategie IT coerentă, astfel încât investiţiile semnificative să contribuie în mod real la modernizarea, eficientizarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate furnizate pacienţilor.
Curtea de Conturi recomandă CNAS îmbunătăţirea funcţionalităţilor şi securităţii sistemului informatic; adoptarea unui design software modern, optimizarea proceselor de transfer al datelor şi a calităţii acestora şi crearea unui sistem eficient de feedback de la furnizorii de servicii medicale.
De asemenea, instituţia recomandă luarea unor măsuri de consolidare a capacităţii organizaţionale în ceea ce priveşte recrutarea şi reţinerea unor specialişti IT şi management IT, consultarea proactivă şi continuă a furnizorilor de servicii medicale şi farmaceutice, precum şi instruirea mai frecventă şi mai prietenoasă a utilizatorilor.
Curtea de Conturi mai recomandă implementarea unor planuri de gestionare a crizelor informatice, inventarierea activelor IT, gestionarea actualizărilor de securitate şi adoptarea unei strategii IT bazate pe analiza infrastructurii existente, precum şi alinierea la standardele IT şi bunele practici în domeniu, dată fiind complexitatea platformei.
