Au fugit de război și au ajuns în România. Povestea unei familii din Ucraina care explică care sunt piedicile integrării
De la începutul războiului s-au născut în România 590 de copii ucraineni. Dintre milioanele de refugiaţi care au trecut prin țara noastră, 100 de mii au rămas aici, iar unii și-au întemeiat familii.
Igor şi Elena au fugit din Kiev în lună martie a anului trecut. Au plecat să-şi salveze vieţile şi familia care atunci avea 4 membri. Dar, Elena era însărcinată în ultimul trimestru iar acum sunt 5. Femeia a născut un băiat perfect sănătos la câteva zile după ce a ajuns în România.
Igor şi Elena: ”S-a născut în Baia Mare în data de 2 mai, anul trecut. Este greu, altă ţară, alţi oameni, nu este acasă. Soţul meu lucrează. În Ucraina eram contabil, aici prestez muncă necalificată. Diploma mea din Ucraina nu e recunoscută aici. Avem familie în Ucraina, părinţii noştri”.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Vasile Vlasin a fost unul dintre cei care le-a oferit ajutor la graniţa Siret încă din prima zi.
Vasile Vlasin: ”Avem copilaşi născuţi în Maramureş, noi le spunem moroşeni. O femeie însărcinată a născut chiar în maşină cu care făceam evacuarea din Ucraina, a născut în maşina mea. Având câteva noţiuni de bază am reuşit să gestionez cu bine situaţia”.
Copiii născuţi aici din părinţi ucraineni nu primesc automat cetăţenie română, pentru că legislaţia în vigoare nu prevede acest lucru.
134 mii de refugiaţi ucraineni au intrat în regimul de protecţie temporară în România, şi locuiesc acum în ţara noastră. 4000 dintre ei au cerut azil.
Aproape toţi lucrează însă din cauza barierei lingvistice şi a problemelor legate de recunoaşterea diplomelor, prestează în general munci necalificate.
De pildă Anna Sutiaeva are două diplome, în contabilitate şi drept însă este femeie de serviciu într-un hotel.
Anna: ”La fel ca majoritatea femeilor ucrainene de aici, fac curăţenie în camerele de hotel. Chiar dacă am aceste două diplome, problema este pe de-o parte limba, dar şi recunoaşterea acestor diplome. Fiica mea are certificat de manichiuristă, care nu este recunoscut aici. Îşi caută încă serviciu”.
Autorităţile spun că au cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru asistenţa refugiaţilor din România iar contribuţia Uniunii Europene ar fi fost insuficientă.
Raed Arafat: ”România a reacţionat. La nivelul întregii societăţi. Rezultatul? Avem un număr mare de refugiaţi stabilți în România şi facem tot posibilul să avem grijă de ei. Până în acest moment mii de ucraineni au beneficiat de consiliere gratuită şi cursuri de limba română”.
