Antreprenori de pe băncile facultății. Peste 1.700 de firme clujene, înființate de studenți
Tot mai mulţi tineri aleg să devină antreprenori încă de pe băncile facultăţii, iar marile centre universitare sunt fruntaşe la acest capitol, cu mii de afaceri pornite de studenţi.
În ultimii ani, tendinţa s-a extins şi în oraşele mai mici din ţară, unde concurența e mică şi forţa de muncă numeroasă.
În Cluj-Napoca funcţionează 1.700 de firme înfiinţate de studenţi. Printre ei este şi Andrei, care a deschis un bar în care se vând doar sucuri naturale, preparate pe loc. Afacerea a înflorit şi a deschis şi un al doilea local.
Andrei Borș, antreprenor: „Am pus mult accent pe clienţii pe care îi avem şi pe fidelizarea lor şi am mers pe ideea că un client mulţumit recomandă la încă trei cel puţin."
Şi Horea Săbău, student în anul doi la Facultatea de Business, a devenit antreprenor de aproape şase luni. Confecţionează manual portofele de piele.
Horea Sabău: „Poate voi creşte puţin preţul la produse, pentru că am ajuns la un prag în care nu mai pot face faţă cererii.”
Tudor este din Baia Mare şi, în urmă cu cinci ani, când era încă student, a pus bazele unui centru de formare profesional - experienţa unei perioade trăite în Danemarca i-a fost utilă.
Tudor Rus, masterand-antreprenor: „Este foarte complicat cu birocraţia. Cum se operează în Danemarca şi cum în România, unde aici îmi cer cinci dosare pentru ceva şi o documentaţie stufoasă pentru o autorizare de un curs."
Legea prevede că studenţii nu plătesc nimic dacă îşi înfiinţează firme.
Alin Nistor, decanul Facultăţii de Business UBB Cluj: „Ei sunt mult mai dinamici decât firmele mari, inovează, se adaptează foarte bine la mediu."
Potrivit unui studiu RegNet, în prima jumătate a anului, numărul firmelor noi înregistrate a crescut cu 37 la sută. Creşteri de peste 50 la sută au fost înregistrate în Cluj, Argeş şi Alba, iar Botoşaniul este campion cu 62 la sută.
Bogdan Munteanu, tânăr antreprenor: „Am decis să plec să fac bani ca să pot să îmi deschid eu afacerea mea personală. Am plecat în Anglia, unde am lucrat mai mult pe prăjit cafea.”
Noile afaceri se înfruntă, însă, cu un mediu instabil.
Gheorghe Sorescu, economist: „Au intervenit între timp - acele modificări ale Codului Fiscal şi rămâne de văzut cum vor - dacă vreţi - cum vor opera pe piaţă şi cum vor rezista în economie."
Potrivit aceluiaşi studiu, rata de supravieţuire a unei firme în România este de doar 52,7%.
