Angajații cu stagiul complet de cotizare s-ar putea pensiona mai devreme. Care sunt condițiile, potrivit proiectului de lege
Angajaţii care au îndeplinit stagiul complet de cotizare, de 35 de ani, s-ar putea pensiona mai repede. Potrivit noului proiect de lege, pensia anticipată se acordă celor care au lucrat cel puțin cinci ani peste stagiul complet, față de opt în prezent.
Pe de altă parte, conform specialiștilor, aproape un milion de liber-profesioniști nu ar mai cotiza la Pilonul II de pensii private.
Potrivit proiectului de lege aflat în dezbatere publică, o persoană poate solicita pensie anticipată dacă îndeplinește două condiții:
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
În primul rând, a depășit cu cinci ani stagiul complet de cotizare, de 35 de ani. Iar în al doilea rând, mai are cel mult cinci ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Acum este de 65 de ani pentru bărbați, iar la femei se stabileşte în funcție de anul nașterii.
Practic, potrivit proiectului, se pot pensiona anticipat femeile care au între 58 și 63 de ani şi domnii între 60 și 65 de ani. De exemplu, o doamnă care s-a născut în iunie 1963 și are acum 61 de ani, ar ieși la pensie de drept în noiembrie 2025. Poate însă să ceară pensie anticipată - dacă a cotizat peste 38 de ani şi 2 luni. Domnii, în schimb, imediat după intrarea în vigoare a legii, pot ieși mai repede la pensie, dacă au peste 40 de ani de cotizare.
Proiectul prevede însă și penalizări pentru pensie limită de vârstă. Astfel, potrivit noii legi, pensia ar putea scădea cu 0,40% pentru fiecare lună de anticipare, în cazul celor care au contribuit până la un an peste stagiul complet, și coboară la 0,20% pentru cei care au între 4 și 5 ani peste stagiu.
Este vorba de bărbații care au cel puțin 60 de ani, iar în cazul femeilor între 58 și 62 de ani.
Practic, autoritățile vor să îi încurajeze pe români să lucreze cât mai mult.
Pe de altă parte, proiectul în forma actuală ar putea exclude de la Pilonul II de pensii persoanele fizice autorizate, cele cu venituri din drepturi de autor și alte surse extrasalariale.
Mihai Bobocea, APAPR: „Există riscul ca toți cei care plătesc CAS, dar nu sunt salariați, să fie excluși din pilonul doi și asta pentru că la enumerarea respectivă apar un ,,ȘI" în loc de ,,SAU", cum era în legea actuală, lucru care îi lasă pe aceştia fără controbuții viitoare la pilonul 2."
În prezent, persoanele fizice care nu sunt salariate şi obţin venituri extrasalariale anuale pentru plafonul de 12 salarii minime brute plătesc CAS în cotă de 25%, prin declaraţia unică trimisă la Fisc. Din cota de 25%, 21,25% merge către pilonul I de pensii, pensia publică, iar 3,75% către pilonul II de pensii.
În acest moment, aproape un milion de angajați din construcții, agricultură, industria alimentară și IT sunt scutiți de plata contribuției la pensie. Ministrul Muncii, Simona Bucura–Oprescu, nu a dorit să comenteze noile modificări, însă potrivit unor surse guvernamentale, autoritățile vor modifica noua lege astfel încât să nu afecteze Pilonul II.
Pensiile vor fi majorate de două ori în 2024, o dată la 1 ianuarie, cu 13,8%, și încă o dată la 1 septembrie, prin recalculare. În prezent, cheltuielile lunare cu pensiile se ridică la 9,66 miliarde lei, dar vor crește la 11,35 miliarde de la începutul anului și la 13,8 miliarde de la 1 septembrie 2024.