A fost lansat barometrul alimentației. Ce preferă românii când vine vorba despre mâncare
Oficial, un român mănâncă într-o lună 8 kilograme de pâine, tot atâtea de legume și 3 kilograme de carne, dar nicio instituție publică de sănătate sau alimentație nu știe sub ce formă consumă oamenii aceste alimente.
Procesate industrial sau crude, prăjite sau la cuptor, în ulei sau la abur. Barometrul alimentației lansat miercuri arată că doar 3 din 10 români, din orașe, își mai gătesc ca să-și ia mâncare la serviciu, restul mănâncă la restaurant, la cantină sau de la supermarket.
Cantitatea de legume consumată de români este în creştere, cu aproape un kilogram pe lună în ultimii 10 ani, arată datele oficiale. Însă modul în care sunt pregătite este necunoscut.
A crescut şi cantitatea de carne consumată de un român, potrivit INS. Problema rămâne tot felul de preparare.
Institutul Naţional de Sănătate Publică, cel care ar trebui să propună politicile publice în alimentaţie face abia acum un studiu sociologic ca să afle cât gătim, ce mâncăm, când punem masa şi cât stăm la ea.
Alexandra Cucu, director în Institutul Naţional de Sănătate Publică: ”Deci noi nu ştim acum, potrivit regulamentului european, ce mâncăm! Ce mâncăm mai ales, cine mănâncă mai ales da, comparabil cu Europa nu ştim acum. Este pentru prima dată când se întâmplă acest studiu al acordului alimentar la români".
Va fi gata anul viitor, promit reprezentanţii instituţiei. Între timp Barometrul programului european FOOD, făcut pentru prima dată anul acesta în România arata ca mâncarea procesată este soluţia majorităţii celor care mănâncă la serviciu. Peste 55% mănâncă de la cantină, restaurant sau preparate de la supermarket.
Şi peste 35% nu au o masă de prânz constantă sau nu iau niciodată prânzul la muncă. Autorităţile recunosc că nu pot verifica toate produsele gata preparate, dar vor să facă noi reguli.
Horia Constantinescu, preşedintele ANPC: "Etichetele sunt parcurse de consumatorul mediu, cel care nu este neapărat cel mai informat dintre noi, căruia i se pare că simplă înşiruire de E-uri înseamnă arome, cu toate că există unele care pot tulbura grav capacitatea de concentrare a copiilor de exemplu, să putem afişa într-un mod brutal, ca pe pachetele de ţigări, aceste lucruri la raft."
O altă soluţie ar fi etichetele colorate.
Alexandra Cucu, director în Institutul Naţional de Sănătate Publică: "Etichetarea nutriţională pe coduri de culoare. Ca să ştie omul, domle asta e verde sau e roşu. Sigur, vă daţi seama, este o bătălie singuri împotriva tuturor. Mai rău că la ţigări, Va fi sănătatea publică versus toţi ceilalţi care nu-şi vor dori etichetarea."
Alimentaţia echilibrată şi programe de sănătate mai bune au dus la reducerea incidentei bolilor cardiace în Franţa, ţară care avea în urmă cu 20 de ani, ca şi România, cele mai multe decese provocate de afecţiunile circulatorii şi de inimă. La noi politicile publice existente, precum şi recomandările oficiale de consum sunt neschimbate în ultimii 10 ani, timp în care a crescut doar taxarea viciilor.
