77 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare Auschwitz. Imagini tulburătoare cu prizonierii

Auschwitz - 5
Ministerul Afacerilor Interne

Acum 77 de ani, pe 27 ianuarie, lagărul de concentrare Auschwitz era eliberat, punându-se astfel capăt uneia dintre cele mai negre pagini din istoria omenirii.

În 2005, Rezoluţia privind comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a desemnat data de 27 ianuarie ca Zi internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului. La 27 ianuarie 1945, forţele aliate au eliberat lagărul de concentrare şi de exterminare Auschwitz-Birkenau.

Ministerul Afacerilor Interne a publicat joi câteva fotografii tulburătoare cu prizonierii din lagăr, copii, părinți și bunici. (Imagini disponibile în galeria foto)

„Astăzi este despre ei… copii, părinți, bunici, oameni care au aflat, fără vreo vină, ce înseamnă iadul pe Pământ, la propriu.

Să ne oprim, preț de o clipă, să ne îndreptăm gândurile către cele 6 milioane de suflete nevinovate, care au cunoscut cruzimea umană declanșată în timpul celui de-al doilea Război Mondial.

Citește și
Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

La această dată, acum 77 de ani, lagărul de concentrare Auschwitz era eliberat, punându-se astfel capăt uneia dintre cele mai negre pagini din istoria omenirii.

Nu trebuie să uităm deportările!
Nu trebuie să uităm planurile de exterminare!
Nu trebuie să uităm lagărele de concentrare!
Nu trebuie să uităm violența, execuțiile, experimentele!
Nu trebuie să uităm dreptul la viață, demnitate, umanitate furat victimelor Holocaustului!

Este de datoria noastră să păstrăm vie memoria celor ce au îndurat toate aceste cumplite suferințe, astfel încât generațiile viitoare să prețuiască pacea și valorile umanității.

Amintirea victimelor Holocaustului trebuie să rămână veşnic în memoria și în inimile noastre!

27 Ianuarie- Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului!”, este mesajul publicat pe Facebook de MAI, redistribuit de peste 2.700 de ori.

27 ianuarie - Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului

În 2005, Rezoluţia privind comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a desemnat data de 27 ianuarie ca Zi internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului. La 27 ianuarie 1945, forţele aliate au eliberat lagărul de concentrare şi de exterminare Auschwitz-Birkenau.

Rezoluţia îndeamnă toate naţiunile membre ale ONU să cinstească memoria victimelor Holocaustului şi să încurajeze dezvoltarea de programe educaţionale privind istoria Holocaustului, pentru a preveni viitoare acte de genocid. Aceasta solicită conservarea activă a siturilor Holocaustului care au servit drept lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori, potrivit https://ec.europa.eu.

Cu prilejul Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului sunt organizate în fiecare an o serie de manifestări şi de activităţi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York şi la birourile ONU din întreaga lume.

În 2022, tema care ghidează comemorarea şi educaţia despre Holocaust este "Memory, Dignity and Justice".

Potrivit ONU, comemorarea şi educaţia despre Holocaust sunt imperative globale în al treilea deceniu al secolului XXI. Scrierea istoriei şi actul recunoaşterii aduc demnitate şi dreptate celor pe care autorii Holocaustului intenţionau să-i distrugă. Păstrarea evidenţei istorice, amintirea victimelor, contestarea distorsiunii istoriei exprimată adesea în antisemitismul contemporan, sunt aspecte critice de a pretinde dreptate după atrocităţi. Tema cuprinde aceste preocupări.

Activităţile comemorative şi educaţionale vor atrage atenţia asupra acţiunilor întreprinse de supravieţuitorii Holocaustului în anii care au urmat acestuia, pentru a-şi revendica drepturile, istoria, moştenirea şi tradiţiile culturale şi demnitatea. Vor fi explorate rolul jucat de instituţii şi individual în sprijinirea supravieţuitorilor, impactul de lungă durată al Holocaustului asupra familiilor supravieţuitorilor, respectiv impactul Holocaustului asupra modelării politicii şi intervenţiilor privind drepturile omului. Tema încurajează acţiunea de a nega ura, de a întări solidaritatea şi a promova compasiunea. Programul de informare "Holocaustul şi Naţiunile Unite" este o expresie a angajamentului neclintit al ONU de a promova drepturile omului, de a combate antisemitismul şi rasismul şi de a preveni un viitor genocid, potrivit https://www.un.org.

În 2021, tema privind comemorarea Holocaustului a fost "Facing the Aftermath: Recovery and Reconstitution after the Holocaust". Aceasta a avut în vedere măsurile luate imediat după Holocaust pentru a începe procesul de recuperare şi reconstituire a indivizilor, comunităţii şi sistemelor de justiţie.

În 2020, la împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare nazist Auschwitz şi, totodată, de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), tema aleasă a fost "75 years after Auschwitz - Holocaust Education and Remembrance for Global Justice''.

În 20 ianuarie 2022, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat, prin consens, o rezoluţie propusă de Israel prin care cheamă toate statele să lupte împotriva negării Holocaustului şi contra antisemitismului, mai ales pe reţelele sociale, informează AFP.

Textul 'angajează cu putere toate statele membre să respingă fără rezerve orice negare sau deformare a Holocaustului ca eveniment istoric' şi 'felicită' ţările care prezervă 'siturile care le-au servit drept lagăre ale morţii, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată, locuri de execuţie şi închisori naziştilor în timpul Holocaustului'.

Totodată, rezoluţia îndeamnă statele membre să 'elaboreze programe educative care vor întipări în spiritul generaţiilor viitoare învăţămintele Holocaustului spre a ajuta la prevenirea actelor de genocid', şi le cere statelor, ca şi giganţilor reţelelor sociale 'să ia măsuri active pentru a lupta contra antisemitismului şi negaţionismului sau a deformării Holocaustului'.

Articol recomandat de sport.ro
Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare
Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare
Citește și...
Un copil de 15 ani a ajuns la spital după ce a fost lovit de o mașină pe trecerea de pietoni. O traversa pe trotinetă
Un copil de 15 ani a ajuns la spital după ce a fost lovit de o mașină pe trecerea de pietoni. O traversa pe trotinetă

Un băiat de 15 ani a fost transportat la spital, vineri, după ce a fost lovit de o maşină, în timp ce traversa, cu trotineta, o stradă din municipiul Turda, judeţul Cluj, la trecerea de pietoni.

O agenție europeană pentru aviație cere reducerea echipajului din cabină. Piloții spun că nu s-ar descurca singuri
O agenție europeană pentru aviație cere reducerea echipajului din cabină. Piloții spun că nu s-ar descurca singuri

Agenția Europeană pentru Siguranța Aviației susținută și de un producător de avioane propune reducerea echipajului din cabină la un singur pilot în timpul zborului.

Ciolacu, despre surparea din Slănic: „Ce vreți să fac? Să știu unde s-au făcut drumurile peste mine?”. Reacția Salrom
Ciolacu, despre surparea din Slănic: „Ce vreți să fac? Să știu unde s-au făcut drumurile peste mine?”. Reacția Salrom

La Slănic, în Prahova, craterul din centrul orașului s-a adâncit cu 20 de centimetri și nimeni nu poate spune dacă surparea se va opri.

Recomandări
Cum a întâmpinat-o Ion Iliescu pe prima procuroare care cercetează Mineriada din 1990. Riscă închisoare pe viață
Cum a întâmpinat-o Ion Iliescu pe prima procuroare care cercetează Mineriada din 1990. Riscă închisoare pe viață

Fostul președinte Ion Iliescu este oficial suspect în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie '90 pentru infracțiuni contra umanității.  

Ciolacu, despre surparea din Slănic: „Ce vreți să fac? Să știu unde s-au făcut drumurile peste mine?”. Reacția Salrom
Ciolacu, despre surparea din Slănic: „Ce vreți să fac? Să știu unde s-au făcut drumurile peste mine?”. Reacția Salrom

La Slănic, în Prahova, craterul din centrul orașului s-a adâncit cu 20 de centimetri și nimeni nu poate spune dacă surparea se va opri.

Piața imobiliară începe să își revină, dar vânzătorii nu mai negociază atât de mult. Unii caută și un an locuința perfectă
Piața imobiliară începe să își revină, dar vânzătorii nu mai negociază atât de mult. Unii caută și un an locuința perfectă

După o perioadă în care mulți au amânat achizițiile mari cum ar fi cumpărarea unei locuințe noi, cererea pe piața imobiliară începe să își revină.