44 de ani de la cutremurul din 1977. „Situaţia este îngrijorătoare” în București, spune directorul de la Consolidări
Bucureștiul este unul din cele mai vulnerabile orașe din România din punct de vedere seismic, consideră directorul Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic.
Nu există o listă oficială a imobilelor din Bucureşti care prezintă risc seismic, nici a celor de patrimoniu, multe şantiere sunt blocate iar banii sunt insuficienţi pentru nevoile oraşului, susține Edmond Niculuşcă.
„Situaţia este îngrijorătoare”, a spus directorul Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic într-o intervenţie la Radio România Actualităţi, relatează news.ro.
Niculuşcă a precizat că există o listă oficială a clădirilor cu risc seismic din Capitală, care „nu spune mai nimic despre situaţia vulnerabilităţii Bucureştiului, pentru că ea cuprinde doar 10% din fondul construit, iar despre restul clădirilor nu ştim nimic”.
Potrivit unui raport oficial realizat imediat după cutremurul din 1977, a adăugat el, „existau 22.000 de clădiri afectate în Bucureşti”.
„Acestea sunt şi azi afectate, în mod evident, poate chiar mai afectate decât atunci. Deci, vorbim despre un oraş extrem de vulnerabil, unul dintre cele mai vulnerabile din punct de vedere seismic din Europa”.
Întrebat câte dintre acestea sunt clădiri de patrimoniu, Niculuşcă a răspuns că nici această statistică nu există, nici la Institutul Naţional al Patrimoniului, nici la Ministerul Culturii, Direcţia de Cultură sau la Primăria Capitalei.
„Nu ştim ce avem şi nu ştim ce pierdem, aşadar”, a concluzionat. El a dat câteva exemple de clădiri importante care prezintă un risc major: Hanul Solacolu, Muzeul Naţional de Istorie şi Palatul C.E.C. „Este plin de clădiri istorice expuse riscului seismic pe care le-am putea pierde. Patrimoniul construit este o resursă neregenerabilă şi un cutremur ne-ar aduce într-o situaţie în care oraşul şi-ar pierde cu totul identitatea, dar şi vieţile oamenilor”.
Niculuşcă a adăugat că un raport oficial primit când a ajuns la conducerea Administraţiei pentru consolidări, în decembrie 2020, arată că în Bucureşti ar fi înregistrate în prezent 25.000 de victime dacă un cutremur ar avea loc noaptea.
„Situaţia nu e deloc încurajatoare. Nu e încurajator nici ce am descoperit la Administraţia pentru consolidări - 12 milioane de lei datorii de anul trecut, conturile pe dezvoltare blocate şi zeci de proiecte cu mii de apartamente blocate. Fonduri există, dar există şi datorii şi blocaje. Nu există suficiente fonduri şi suntem acum într-un dialog foarte constructiv cu instituţii europene financiare. Sper ca Guvernul să ne acorde nouă, Primăriei Capitalei, depăşirea pragului de îndatorare şi să transformăm aceste împrumuturi care se returnează în 20 de ani într-o investiţie pentru Bucureşti. Avem zeci de obiective care pot primi bani europeni şi le putem consolida. Avem un buget al Administraţiei care este mult mai mare faţă de anii trecuţi, dar e criză financiară din acest punct de vedere, la ce nevoi sunt, adică nu avem suficienţi bani pentru tot”.
El a mai precizat că se lucrează ca 30 de imobile să poată intra în execuţie până la finalul 2021 - începutul anului 2022. În acest caz, „facilităţile Primăriei sunt bune, pentru că mulţi oameni plătesc doar 50% din costul consolidării, iar alţii nu plătesc nimic” a mai spus directorul.
Etichete: cutremur, edmond niculusca, risc seismic, seism,
Dată publicare:
.webp)
