Tinerii fizicieni care ar putea aduce Romaniei un Nobel, daca statul nu le-ar cere diploma de BAC. "N-am putut sa ma angajez"

Ii cunoastem astazi pe Violeta si pe Catalin, care formeaza un cuplu de mai bine de 20 de ani, pe cand isi toceau coatele pe bancile Facultatii de Fizica a Universitatii Bucuresti. Tineri straluciti si cu ambitia de a face cariera academica, amandoi s-au vazut nevoiti sa plece din tara pentru a-si continua studiile. Vreme de 14 ani au invatat pe branci. Au facut doctoratul la una dintre cele mai bune facultati din Statele Unite, dupa care au revenit in Europa pentru studii post-doctorale. Intre timp, au devenit si o familie: au doi copii. Dar nu s-au simtit cu adevarat impliniti pana cand nu au primit sansa de a se intoarce in tara.

Laserul de la Magurele, unul dintre cele mai ambitioase proiecte ale umanitatii, a devenit atractia numarul unu atat pentru savantii straini, cat si pentru romanii scoliti in afara granitelor. Cei doi tineri au obtinut posturi aici, dupa ce statul i-a facut sa astepte luni de zile echivalarea studiilor. Sunt insa multumiti ca au ajuns acasa, cred ca, in sfarsit, Romania are ce trebuie. Si spera ca, in viitor, prin munca lor sa schimbe regulile stiintei...asa cum o stim acum. Si de ce nu, sa aduca un Nobel pentru tara.

Sunt doi ani de cand Violeta si Catalin lucreaza la unul dintre cele mai ambitioase proiecte ale omenirii din prezent. Laserul de la Magurele ar putea schimba regulile actuale ale fizicii, pentru urmatoarele secole.

Catalin Matei, cercetator stiintific ELI-NP, explica la ce ne poate folosi chiar si noua accelaratorul. “Poate face tomografii industriale, scanare pentru defecte, chiar producere de radioizotopi pentru imagistica - vezi care organ e afectat de cancer sau alte boli”.

Desi sunt inca foarte tineri, cei doi soti se pot lauda cu o cariera impresionanta. Au terminat amandoi Facultatea de Fizica si au plecat in Statele Unite pentru doctorat. Pe vremea aceea, in Romania, nimeni nu dadea doi bani pe cercetare. 14 ani au batut lumea in lung si in lat. Si au invatat pe branci. Au devenit doctori in fizica, dar si... o familie. Violeta i-a adus pe lume pe Stefan si pe Laura.

Setea de cunoastere si-a spus din nou cuvantul. La scurt timp dupa, cei doi soti au urmat un alt set de studii, post-doctorale, in Belgia si Anglia. Inca un ciclu de opt ani, in care si-au pus toate sperantele. Traversasera Atlanticul si simteau ca se apropiasera, din nou, de casa. De tara pe care au parasit-o, ca multi altii, de nevoie. Impliniti financiar si social, cei doi soti erau insa coplesiti de dorul de
Romania. Le lipseau rudele, prietenii, traditiile, chiar si mancarea!

Catalin Matei: “Cand eram in America cautam tot timpul smantana si branza asemanatoare si nu gaseam nu sunt la fel nicaieri “. Violeta Iancu: “Ne-a fost dor de toata bucataria romaneasca - zacusca, sarmale dar cel mai mult ne lipseau intalnirile de Craciun de Paste cand toata familia era adunata cu toate mancarurile traditionale”.

Ce inseamna Romania pentru Catalin Matei? “Inseamna familie, traditie, istorie - asta pana la urma e istoria noastra nu? Care te defineste intr-un fel asta nu o poti schimba indiferent ce cetatenie ti-ai lua sau oriunde ai trai. Altfel citesti istoria romana, a Romaniei fata de istoria razboiului civil din America care nu-ti induce nimic….pentru ca nu este a ta”.

In 2014, Catalin a aflat de la un coleg despre proiectul de la Magurele. Si el, si Violeta si-au depus CV-urile. “A fost putin prea frumos pentru a crede initial dar era o oportunitate ca amandoi sa lucram in acelasi institut si mai mult decat atat sa lucram in Romania “, spune Violeta.

Nicolae Zamfir- director ELI-NP: “Printre cei care au luat competitia au fost romani care erau la diverse institutie sau universitati, romani care s-au intors acasa dupa ce au plecat sa-si faca studii postdoctorale sau au ajuns in mediul academic si straini de Romania care au venit din exterior din 20 de tari ale lumii”.

Cum era de asteptat, carierele lor au starnit imediat interesul celor de la Magurele. I-au chemat in tara, insa Violeta si Catalin au avut de asteptat absurd de mult inainte sa se apuce, efectiv, de lucru.

Catalin Matei: “Procesul de echivalare a diplomei de doctorat a durat sapte luni. Nu am putut sa ma angajez, am mai asteptat doua luni dupa ce am ajuns in tara sa imi incep serviciul pentru ca diploma nu a fost echivalata la timp. Sunt cazuri de oameni care li se cere diploma de bacalaureat in tari in care nu se da bacalaureatul in America”.

In aceeasi situatie s-a regasit si cercetatorul Dan Stutman. Un fizician de calibru, care a lucrat mai bine de 20 de ani in Statele Unite ale Americii in domeniul fuziunii nucleare. Birocratia romaneasca a facut ca echivalarea studiilor sale sa se intinda pe un an. Amploarea proiectului de la Magurele si, in special perspectiva intrarii in istorie, l-au convins ca merita asteptarea.

Dan Stutman, cercetator stiintific gradul 1 ELI-NP: “Cred ca este un loc care ar putea sa schimbe stiinta pe urmatorul secol sau secole, cred ca aici se pot afla lucruri complet noi si sa iasa o stiinta noua o fizica noua eventual. Romania are potential sa aiba ce trebuie, adica sunt oameni talentati in multe locuri, expertiza necesara pentru proiectul asta insa trebuie crescuta. Expertiza care nu exista in toata lumea, experimentul asta de fizica nucleara cu laser e o chestier care acum se creeaza “.

“Poate speram si la un Nobel”, spune Violeta Iancu. Cu gandul la viitor, de ce nu la recunoastere, si, mai ales, multumiti ca sunt acasa, Violeta si Catalin isi continua cercetarile. In acelasi timp, se ingrijesc de educatia copiilor. Pe care ar vrea sa-i stie aici, punand umarul la viitoarea societate. Mai desteapta, mai deschisa, mai sanatoasa.

Stefan are zece ani. Stie deja doua limbi straine, insa isi doreste sa invete patru. Cel mai mult in tara ii place ca vorbeste in romana. E pasionat de arta si de origami. Iar parintii i-au deschis ochii catre stiinta prin... jucarii inteligente.

Insa educatia copiilor nu are doar nuante stiintifice. De exemplu, acum, inainte de sarbatori, toata familia confectioneaza felicitari pentru rude si prieteni. Decupeaza, deseneaza si compun impreuna mesaje personalizate, scrise de mana. Apoi, cei doi soti isi plimba copiii peste tot prin tara. Merg deseori cu bicicletele. Nu ii incanta lipsa pistelor, insa zambesc si trec peste inconvenient. Sunt acasa, in Romania. Iar asta ii face fericiti, pur si simplu...

“Ne simtim acasa, ne simtim foarte bine”, spune Violeta. “Eu cred ca Romania are ce trebuie pentru ca pentru ca noi sa crestem in ceea ce am pornit sa facem, in cariera noastra”.

Articol recomandat de sport.ro

„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur