Proiectul inedit care salvează clădirile istorice de la prăbușire. Cum a luat viață Ambulanța Monumentelor
Monumentele istorice care stau să cadă au de câțiva ani o Ambulanță a lor.
O familie de arhitecți a pus la punct un proiect prin care studenți, localnici și meșteri populari se adună umăr lângă umăr și intervin la acoperiș și fundație ca să le conserve pentru ca, mai apoi, autoritățile sau proprietarii să aibă timp să le restaureze. Pentru că România are nevoie să se întoarcă la origini. La tradiții, la mirosul din casele bunicilor, la frumosul care face ca țara noastră să fie atât de iubită de străini.
65 clădiri istorice au fost salvate de la prăbușire prin intervenția celor de la Ambulanța pentru monumente. Un proiect care a adunat în jurul lui arhitecți, meșteri populari și 600 de voluntari între care studenți la arhtitectură și localnici.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
„Ce facem e să punem pălărie și boncanci acestor monumente. Să drenăm apele la bază și sus, să nu plouă înăuntru, de acolo plecă toate problemele de degradare mai dură”, a spus Eugen Vaida, fondatorul Ambulanței pentru Monumente.
Asta fac doctorii ambulanței. Repară acoperișul și consolidează fundația, iar apoi încurajează comunitatea și autoritățile locale să acceseze fonduri pentru restaurarea monumentului. Arhitecții Eugen și Vera Vaida sunt părinții acestui proiect.
„Aveam o mașină cu remorcă, lucram cu studenți, iar în 2016 mi-a scris o colegă: hai să facem un proiect de tipul ambulanță pentru monumente și, de fapt, se născuse în mintea mult mai multor oameni care ne-au arătat că proiectul e valoros și merită început”, a mai spus Eugen.
„Noi am început în Sibiu, Brașov și Mureș. În 2016 a fost un proiect pe fonduri AFCN de la Ministerul Culturii, foarte puține fonduri și era un vis care devenea realitate încet, că noi lucrăm și înainte cu monumente. Atunci a căpătat un nume și o direcție”, a povestit Veronica Vaida.
Eugen Vaida este de loc din comuna Altina, din Sibiu. O localitate cu case vechi săsești. Acolo trăiește și acum într-o estetică ce i-a cultivat pasiunea pentru patrimoniu.
În urmă cu câțiva ani a cumpărat o casă veche de pe strada lor și, împreună cu fratele lui, au transformat-o în muzeu ce adăpostește obiecte tradiționale adunate din satele din zonă.
„Îți dezvoltă creativitatea aceste spații. Eu așa am descoperit patrimoniul, în adolescență când am intrat în aceste case cum nu mai văzusem. Era o atmosferă formidabilă cu un miros... Venea din altă lume pur și simplu”, a mărturisit Eugen Vaida.
Când decide să salveze de la prăbușire un monument, Eugen Vaida așează la masă primarul care finanțează din buget materialele folosite, meșterii populari din zona care cunosc tehnicile tradiționale de construcție și localnicii care găzduiesc și hrănesc voluntarii. Iar ambulanța e liant între toți acești actori. Fiecare intervenție costă cam 10-15 mii de euro, iar banii provin din donații.
Ca să înțelegem cum funcționează proiectul, reporterii ProTV s-au oprit la Micasasa, în Sibiu, comună ce găzduiește castelul Bruckental, unde ambulanța a făcut cea mai recentă resuscitare.
Primarul repara acoperișul unei anexe a castelului. Înainte să-l cunoască pe Eugen, voia să dărâme clădirea ca să facă sală de sport.
Timotei Păcurar are 30 de ani și este la primul mandat. A câștigat anul trecut alegerile în tandem cu prietenul lui cel mai bun, Adrian Suciu cu un puternic discurs anticorupție reușind să-l debarce pe fostul primar care era la al patrulea mandat.
„Nu știu, dacă îmi ceri 50 de lei îi dau cu cea mai mare plăcere. Când e vorba de bugetul primăriei, nu-s banii mei, e viitorul oamenilor în joc. Sunt atât de atent și atât de zagrcit pentru că cu banii aia trebuie să facem lucruri, suntem manageri care trebuie să administrăm bine și de acolo pleacă lucrurile”, spune Timotei Păcurar, primarul comunei Micasasa.
S-au înscris în cursa înainte cu o lună de alegeri. Timotei era ciclist de performanță, de șase ori campion național, iar Adrian avea o afacere online și conducea un departament al unei mari companii de stat. Sub conducerea lor a apărut asfalt pe strada principala, un parc într-un sat vecin, iluminat, rețeaua de apă funcțională toată săptămâna, iar în șase gospodării izolate s-a aprins lumina.
Timotei și Adrian se cunosc din grădiniță. În primărie împart același birou. N-au secretară și nici paznici la ușă, iar oamenii vin la ei tot timpul.
Pe vremea când erau doar fii ai satului au înființat o asociație și au făcut evenimenimente la castel ca să pună luminile pe el.
„Până acum trei ani nimeni nu știa că există castel în Micasasa. Dacă vorbeai zicea că e o dărăpănătură. Când am început să facem curat, 7 tone de gunoi și de atunci o început castelul. În doi ani și-au schimbat percepția de la școală veche la castel”, a spus Timotei Păcurar.
Când ambulanța monumentelor a venit să repare acoperișul pentru că începuse să se prabusesca tavanul, noul primar și vicele au pus la dispoziție tot ce era nevoie. Mai mult, Timi, cum îi spun oamenii din sat, muncea extrem de mult pe șantier.
La discuții asista și Tibi Ușeriu, sportivul care a câștigat trei maratoane în condiții extreme la Polul Nord, și administratorul Asociației Tasuleasa Social care se ocupă de împăduriri. Alături de voluntarii lor, au venit în vară la castel să dea o mâna de ajutor. Iar cei de la ambulanță s-au dus recent la plantări.
„O să fie un parteneriat mai ales că via Transilvanica trece printr-o grămadă de sate și comune. În orice sat vezi clădiri care au nevoie de pălărie și bocanci și noi cât putem ajutăm cu mare drag. Facem asta pentru că eu cred că este necesar să punem o mâna de ajutor”, a declarat Tiberiu Ușeriu.
Castelul a fost construit în secolul la XVI-lea de familia Rodac.
Două secole mai târziu a trecut în proprietatea baronului Bruckenthal care îl folosea că centru viticol și casă de vacanță. După naționalizare a fost școală până în 2001 când fostul primar a adus aici asistați social care au pus pe foc parchetul și tâmplăria. La etaj au învățat, în aceeași clasa și primarul și viceprimarul.
Eugen Vaida vede deja cum la Micasasa conducerea comunei a înțeles că au în proprietate o comoară.
În anexa castelului, anul viitor se va amenaja o bibliotecă și centru cultural pentru care Primăria a primit deja finanțare. Oamenii locului au înțeles că ceea ce ei priveau că pe o ruină e de fapt viitorul punct de interes turistic. ȘI mai mult, au înțeles că trebuie să se implice.
Castelul e salvat de la prăbușire. Acum e momentul ca și comunitatea să se implice și să-i redea strălucirea. Pentru noua conducere asta e cea mai mare provocare. Iar felul în care au ales să se raporteze la comunitate e semnul că merg pe drumul cel bun. Timotei și Adrian fac parte dintr-o generație de edili care cred în puterea exemplului.
„Poate să fie un tăvălug ce începe să schhimbe lucrurile în bine. Nu e numai de comuna asta. E un exemplu de așa da, fără niciun compromis exemplu de așa da”, a transmis Timotei Păcurar.
Eugen vede în ce doi tineri un partener pe termen lung. La anul vor salva o biserică dintr-un sat vecin. Ambulanța are nevoie de astfel de parteneri în rândul comunităților. Edili cinistit cu respect pentru istorie. Oameni care să vadă comorile din spatele ruinelor.
„Cred că contribuie la consolidarea identității noastre culturale. Și avem nevoie de asta. Avem nevoie de rădăcini și să nu crezi că e o coincidență că oamenii de la oraș se mută acum la țară. Au nevoie de identitate ori în oraș s-a pierdut această identitate...”, a spus Eugen Vaida.
În toată țara 600 de monumente istorice așteaptă ambulanța. Să vină și să pună în aceste locuri pefruzii cu entuziasm, lucru bine făcut, respect pentru tradiții.
Într-un singur an, 15 monumente sunt salvate de la dispariție. Însă intervenția lor înseamnă mai mult. Deschid comunității gustul de a se întoarce prin memoria afectivă la copilărie, la bunici, la tot ceea ce era valoros odată: tradițiile, respectul pentru comunitate și casele ei.