Orașul cel mai sigur și eficient din România. Filosofia de succes a primarului Ilie Bolojan

Ilie Bolojan este primarul acestui loc, un lider de la care edilii din toată țara ar trebui să ia lecții de adminstrație.

Clădiri de epocă, parcuri şi spaţii pentru tineri, poduri şi străzi pietonale, săli de spectacole, teatru şi oameni zâmbitori. Aşa arată Oradea zilelor noastre, o urbe care s-a transformat spectaculos în ultimii ani şi a fost desemnată cel mai sigur şi eficient oraş din România, cu cea mai eficientă administraţie, cei mai veseli oameni de la noi şi singura localitate din ţara noastră care face parte din reţeaua oraşelor Art Nouveau. Într-o clădire impunătoare de pe malul Crișului Repede, primarul Ilie Bolojan face planuri.

Ilie Bolojan: "Aici se lucrează la un proiect european tot aşa de extindere a spaţiilor pietonale, iar pe malul stâng se lucrează la reabilitarea celeilalte pieţe. Oamenii dacă văd că se lucrează suportă deranjul, dacă încep lucrările şi nu lucrezi te înjură justificat."

Citește și

MC Bean și Subcarpați. Povestea muzicienilor care îi fac pe tineri să se întoarcă la tradiții

Ilie Bolojan este la al treilea mandat de primar. Îşi explică toate deciziile pe care le ia din scaunul de edil cu argumente din teancurile de cărţi pe care le citeşte despre felul în care alţii, în lume, au reuşit să dezvolte oraşe şi comunităţi.

Ilie Bolojan: "S-a constatat studiind oraşele că oraşele care au spaţii unde oamenii se pot plimba, care au clădiri care arată bine, unde se pot organiza evenimente, oamenii se simt mai bine."

Cu această filosofie în spate şi o întreagă echipă pe care a construit-o în primărie, de aproape 12 ani schimba faţa acestui loc. Iar rezultatele se văd. Bolojan este absolvent de matematică, în primii ani după Revoluţie a făcut comerţ, după care a ajuns prefect în oraş şi în 2007, secretar de stat, funcţie din care a simplificat major la nivel naţional procedurile pentru obţinerea paşaportului.

Ilie Bolojan: "Cea mai importantă clădire din Oradea din punct de vedere al arhitecturii este Palatul Vulturul Negru."

Acum un secol şi ceva, în Oradea au trăit comunităţi de evrei care au construit clădiri inspirate din arhitectura austriacă şi franceză. Şansa a fost că regimul comunist nu le-a dărâmat, dar nici nu s-a ocupat de ele. Când a ajuns la conducerea oraşului, toate erau într-o stare jalnică. Aşa că primarul a început să le ofere facilităţi orădenilor pentru a le reabilita. Oamenii locului nu s-au arătat interesaţi până în ziua în care primăria a schimbat foaia şi a mărit cu până la 500% impozitul pentru cei care nu îşi repară casele.

Ilie Bolojan: "Şi după această chestiune mi-am dat seama că economiştii şi psihologii care au fondat această doctrină a economiei comportamentale nu au luat premiu Nobel degeaba. Dacă vrei reacie socială nu dai, ci îl pui pe om în situaţia să piardă ceva pt a avea o reacţie în senul bun."

Acum, centrul oraşului e un adevărat şantier. Cine nu repara clădirea, plăteşte. Cine se apucă de treabă, primeşte scutiri la taxe şi impozite de la primărie şi ajutor.

Ilie Bolojan: "Strada asta e un model bun, zic eu, era una plină de mașini și am făcut o înțelegere cu proprietarii - primăria face pietonalizarea voi vă faceți fațadele și cea mai mare parte s-a respectat această înțelegere și cei care au spații la parter nu plătesc vreo 3-4 ani de zile chiriile pe terase. Centrele marilor orașe din România sunt într-o competiție dură cu mall-urile care funcționează ca niște magneţi urbani. În toată Europa în centru exista aceleași magazine ca în mall urî. Noi încercam gândind că un mall atragerea oamenilor în zona centrală. Avantajul fiind că redam orașul oamenilor. Este acest concept orașe pentru oameni nu pentru mașini. Te poți plimba în zona centrală fără ca să te intersectezi cu mașinile, te poți bucura de spații care arată, bine poți să stai la o terasă. Calitatea vieții va creşte în Oradea indirect și prin acest tip de măsuri."

Anul trecut, palatul Episcopiei Greco-Catolice, proaspăt refăcut, a fost devastat de un incediu.

Acoperişul a fost deja refăcut. Urmează acum să fie puse ferestrele.

Interioarele sunt programate pentru finanţare din fondurile europene în viitorul ciclu finaciar, după 2020. Şi dacă tot am adus vorba de fonduri europene trebuie precizat că Oradea este campioana şi la acest capitol. În ciclul financiar 2007-2014 a atras 250 de milioane de euro, iar din 2014 până acum a atras sau e pe cale să atragă alte 350 de milioane de euro. Anul trecut, oraşul a dat lovitura când în loc să ia 35 de milioane de euro din fonduri europene, atât cât i s-ar fi cuvenit, a luat 140 de milioane pentru alte oraşe n-au avut proiecte pregătite. Orădenii le aveau.

Primăria are un departament special care vânează şi accesează fonduri europene. Aşa arată lista lungă cu proiectele făcute pe fonduri europene în actualul ciclu financiar. Pe fonduri a fost construit un aqua parc care produce în fiecare mai bine de un milion de euro şi atrage oameni din toată ţara, care se cazează şi mănâncă aici. Banii rămân în oraş. La marginea oraşului, primăria a pus la dispoziţie teren şi utilităţi firmelor care au vrut să investească aici. Iar doritori au fost mulţi, acum se amenajează al 4-lea parc industrial. În ultimii ani, aici au apărut 20 de mii de locuri de muncă. Din taxele şi impozitele plătite de firmele care activează aici, primăria plăteşte la rându-i cofinanţările pentru accesarea fondurilor europene.

Ilie Bolojan: "Banii europeni câştigaţi ca să poată fi absorbiţi au nevoie de cofinanţări. La 10 mil de euro bani europeni atraşi contribuita este de 2-3 mil de euro. Deci la 10 lei contriubuim cu 2-3 lei. Dar când poţi să cumperi 10 lei cu 3 lei? Nu te mai întâlneşti cu astfel de ocazii şi practic decizia va avea efect în anii următori ca în 2-3 ani de zile probeleme mari de infrastructură ale oraşului vor fi rezolvate, intersecţiile care generau blocaje vor fi fluidizate."

Acum, mai multe zone din oraş sunt transformate în şantier. Se construiesc pasaje, noi linii de tramvai, poduri şi bulevarde care vor rezolva problema traficului din oraş. Parte din problema deja a fost rezolvată după ce în jurul oraşului s-a construit acum câţiva ani o centură.

Ilie Bolojan: "De la primăriile din Austria a fost copiat conceptul de mall de servicii, primăria nu e doar o primărie, este un mall de servicii. Am convins companiile care livrează servicii să îşi fac puncte de încasare în primărie, iar cetăţenii îşi plătesc serviciile."

Iar sub primărie a amenajat un restaurant pentru angajaţi.

Ilie Bolojan: "Tot pentru o bună funcționare pentru că angajații să nu meargă prin oraș să își cumpere mâncarea, să se piardă timp și să nu dea randament, pe de altă parte să aibă o hrană caldă, sub sala de lucru cu publicul e amenajată o sală de mese."

Când a ajuns primar, din o mie de angajaţi, a dat afară 300. Din banii economisiţi a construit un pod peste Cris. În loc de 220 de poliţişti locali, cât ar trebui să existe conform grilei, Oradea are doar 70.

Ilie Bolojan: "Şi lucram la fel de prost ca alte oraşe care au numărul de poliţişti la nivel maxim, dar avem câteva milioane de euro economie la salarii pentru că poliţiştii locali sunt plătiţi din bugetele locale."

În fața primăriei se amenajează o parcare subterană imensă. În actuala parcare a primăriei, regulile sunt clare. Primele 30 de minute sunt gratuite, după care taxarea creşte de la o oră la alta.

Ilie Bolojan: "Intri o jumătate de oră nu plăteşti nimic ai gratuit. Vii repede, îţi rezolvi problemele, pleci. Dacă stai mai mult înseamnă că ai ceva care necesită mai mult şi trebuie să plăteşti pt că ocupi un loc pe care altul ar putea să-l folosească, dar nu poate pentru că tu te-ai uitat aici în primărie."

În Oradea se construiesc 2.000 de locuri de parcare în fiecare an, trotuarele rămân pentru pietoni. Dar nu totul e roz în oraş. Un deal s-a surpat după ce a fost prost construit. S-au pierdut 1 milion şi jumătate de euro, prin oraş mai sunt şi lucrări prost făcute. În ultimul timp nu mai sunt meşteri pentru refacerea caselor, multe şantiere rămân deschise pentru că nu sunt muncitori. Dar, una peste alta, locul prinde culoare, îşi schimbă faţa şi dispare griul etern din oraşele noastre.

Bolojan locuieşte într-un bloc la etajul 7. E recăsătorit, are trei fiice, toate la facultate. Prefera intimitatea şi nu vrea să-şi expună familia în lumina reflectoarelor. Aici e locul în care îşi trage sufletul. Singura pasiune - cititul. Despre cum să conduci -oameni, echipe şi comunităţi.

Ilie Bolojan: "De ce lucrurile nu merg bine în România? Pentru că în general prima pornire a oamenilor politici este să fie populari. Este un comportament rațional politic și cred că dacă dau numai veşti bune care vor face bine vor face voturi ceea ce bineînțeles că nu se întâmpla s-a dovedit asta. Soluția e să faci lucrurile care schimba chiar dacă la început sunt nepopulare. Eu am reușit să fac asta în acești ani și am invalidat teoria că dacă iei măsuri nepopulare vei pierde alegerile."

În vestul ţării, Ilie Bolojan e lider nu doar pentru echipa din primărie şi pentru comunitate. A ajuns un reper pentru restul primarilor din ţară, care au multe de învăţat de la el. În primul rând, curajul de a face, dorinţa de a ajuta oameni şi inteligenţa de a profita de oportunităţi. Această reţetă funcţionează din plin în Oradea, un oraş care îşi schimbă faţa în fiecare zi şi urcat pe primul loc în mai toate topurile de bine.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă