1 Decembrie: Minerii care au vrut sa iasa la lumina
Au crezut ca marele lor ghinion a fost Romania. Erau mineri fara speranta de mai bine, atunci cand statul i-a instiintat ca nu mai are nevoie de ei. Pana la urma, au inteles ca au avut noroc cu Romania, ca i-a silit sa plece.
Astazi, minerii disponibilizati din Valea Jiului se intorc din Occident si investesc acasa. Statiunea Straja din Muntii Retezat s-a transformat peste noapte datorita lor.
Dublin, Irlanda, anul 2000. Dintr-un apartament, doi frati din Lupeni trimiteau ganduri spre casa. Au pus bani deoparte pentru un chiosc, iar 8 ani mai tarziu, acesta s-a transformat intr-un magazin. Au deschis si o cabana cu sase camere, fiecare cu baia ei.
Daca ar fi ramas in tara, munca la mina ar fi fost singura optiune pentru el.
Parintii si prietenii lui lucrau in subteran, insa Augustin a stiut ca poate mai mult, ca strainatatea este singura cale de a se salva.
Romanul a visat la un alt viitor pentru el. Pana in Italia a ajuns cu o viza Schengen, iar acolo a fost preluat de o calauza. Sub amenintarea pistolului, a platit banii, s-a urcat intr-un tren de marfa si a ajuns la Londra. De acolo a ajuns repede la Dublin, unde erau si alti prieteni din Lupeni.
Cunostintele l-au ajutat sa-si gaseasca de lucrur pe un santier. Opt luni mai tarziu a ajuns in capitala Irlandei si fratele lui, Ciprian, dupa ce a stat ascuns patru zile sub o masina, pe un feribot.
Cei doi aveau planuri mari si pentru asta au facut sacrificii si mai mari. Desi munceau mai mult decat si-ar fi imaginat, gandul ca s-ar putea intoarce inapoi in Valea Jiului, la nimic, ii speria. Despre greutatile lor au stiut doar ei. Acasa au ajuns doar vestile bune si imaginile in care ei se distrau.
Prima vizita acasa, la Lupeni, a facut-o Augustin, dupa 4 ani. A ridicat doua niveluri la o cabana si s-a intors in Irlanda. In 2006, dupa ce s-au convins ca afacerea din Romania va produce mai mult decat castigau ei in Dublin, s-au intors amandoi.
De pensiune are grija impreuna cu fratele si sotia lui, care de curand a nascut un baiatel. In linistea casei, alaturi de prieteni, in fata mamaligii romanesti, Augustin simte ca este fericit.
Investiile tinerilor care au fugit din tara cand viitorul nu le oferea nimic vor salva mii de minerii ramasi pe drumuri. 90% dintre locuitorii Vaii Jiului castiga mai putin decat salariul minim pe economie, iar numarul de someri este in continua crestere.
Cu fiecare om care se intoarce acasa, Valea Jiului primeste o sansa. Asta crede si Adi, prieten bun cu Augustin. Si el a plecat in Irlanda, dupa ce a fost disponibilizat de la mina. Cu banii primiti si-a cumparat libertatea. A facut rost de acte false si dus a fost.
In Dublin, Adi a lucrat in constructii. A strans fiecare ban castigat pentru ca si-a desenat in minte exact planul de afaceri pentru cand se va intoarce. Si-a costruit o pensiune cu cateva camere in Straja si este increzator.
Pensiunile sunt ocupate doar iarna. De aceea, fiecare mai are cate o afacere in oras. In Lupeni, Adi a deschis o vulcanizare impreuna cu prietenul lui, Man, unul dintre primii mineri plecati la munca in strainatate.
In realitate, pe prietenul lui Adi il cheama Rus Romulus Mihai si ani de zile a muncit in subteran. Cand a fost intrebat daca vrea sa plece cu ordonanta, omul nu a mai stat pe ganduri. S-a intors acasa acum doi ani si imparte de atunci optimism in stanga si-n dreapta.
Augustin, Adi si Remus sunt doar trei dintre cei care au reusit sa sparga tiparele si sa renunte la munca in subteran, demonstrand ca se poate trai la lumina. Valea Jiului se va dezvolta odata cu fiecare miner intors acasa, cu fiecare vis al lui devenit realitate.
Etichete: 1 decembrie, Dublin, londra, miner, romania, straja, valea jiului,
.webp)
