Pentru asta au fost nevoiți să învețe limba, imnul de stat, istoria și geografia și au trecut printr-un proces de verificare, inclusiv în ceea ce privește riscurile de securitate.
Odată cu rostirea jurământului de credință, în Aula Magna a Academiei de Studii Economice, România are de acum peste 30 de noi cetățeni, veniți din toate colțurile lumii.
Printre ei, și Carol Julieth Vargas Saavedra din Columbia. Ea s-a căsătorit cu un român pe care l-a cunoscut în India și au împreună o fetiță. Deși are diplomă de inginer, este pe punctul de a termina Facultatea de Limbi Străine. Va fi profesoară de spaniolă, după ce ani la rând a lucrat ca voluntar.
Carol Julieth Vargas Saavedra, cetățean român originar din Columbia: În general, voi ca popor sunteți foarte latini. Aveți ceva în sânge diferit față de alte țări din Europa.
De India își leagă originile și Arun Kumar, revenit în România de mai bine de 10 ani. Aici i s-au născut și cei doi copii. Este project manager la o mare companie, dar și membru în Federația Română de Cricket. Și el a fost nevoit să îndeplinească mai multe obligații: în primul rând să fi trăit aici cel puțin opt ani, să învețe să vorbească și să scrie în limba română, dar și să cunoască noțiuni de cultură și civilizație românească.
Reporter: Ce v-a plăcut cel mai mult din istoria României?
Arun Kumar, cetățean român originar din India: „Legat de cum a fost Carol I și al Doilea, cum au avut întâlnirea cu otomanii. Ăsta a fost cel mai interesant subiect. Și de romanii care au intrat în Geto Dacia.”
Povestea româncei care și-a pierdut cetățenia acum 42 de ani
Elena Carmen Cristofor a rostit jurământul în lacrimi. Acum 42 de ani a plătit prețul libertății de a trăi în Suedia cu cetățenia română, care i-a fost retrasă în 1984. Sociolog de profesie, a vrut să o redobândească, mai ales că după ce va ieși la pensie s-ar putea întoarce în țară.
Noii cetățeni români trebuie să cunoască și să respecte Constituția și, cu siguranță, niciunul nu a suferit vreo condamnare care să îi facă nedemni de cetățenia română.
Ana-Claudia Țapardel, președintele Autorității Naționale de Cetățenie: „Noi consolidăm statul român și primim în marea familie românească cetățeni de pe alte continente, de alte naționalități, care sper că vor contribui prin integrarea în familia românească și europeană la creșterea și dezvoltarea acestei mari comunități.”
Corespondent Știrile ProTV: „Nu toți cei care solicită cetățenia română o și primesc. Potrivit statisticilor oficiale, unul din cinci solicitanți este respins, fie pentru că actele nu sunt în regulă, fie pentru că nu trec testul verificării privind securitatea națională.”
De la înființarea Autorității Naționale pentru Cetățenie în 2010, aproape 1 milion 200 de mii de persoane au dobândit cetățenia română. În jur de un milion provin din Republica Moldova.
