„Carpe diem”, legenda aforismului care a inspirat noua generație
"Carpe diem", tradus în limba română: „Trăiește clipa” este una dintre cele mai des folosite expresii din toate timpurile.
Pentru generația de după Revoluția românilor din 1989, aforismul „Carpe diem” a devenit un deziderat și un stil de viață. Astfel au luat naștere expresii precum: „Trăiește clipa ca și cum ar fi ultima”, „Trăiește ziua. Bucură-te azi” sau „Trăiește clipa pentru că mâine nu știi cum va fi”.
„Carpe diem” este una dintre frazele celebre preluate din opera poetului roman Quintus Horatius Flaccus, „Odele”.
Alegeri 2024
17:25
Elena Lasconi: Sunt sigură că nici voi nu vă doriţi un preşedinte care ameninţă că va scoate România din UE şi din NATO
16:31
Crin Antonescu: „Prezenţa lui Călin Georgescu în fotoliul de la Cotroceni aruncă România cu ani în urmă”
14:01
Victor Ponta își ține fanii în suspans: ”Nu o să votez cu doamna Lasconi. Cu cine votez, dacă votez, o să vă spun duminică”
13:16
CTP, despre judecătorii Curții Constituționale: ”CîCîRî este Dumnezeul lui C. Georgescu pe pământ”
„Carpe diem” este un aforism care a întâmpiat probleme de traducere și de interpretare. Poetul roman a dorit să exprime dorința de-a ne bucura de viață oricând avem ocazia.
„Carpe diem” provine din versetul „Carpe diem, quam minimum credula postero”, tradus în limba română ca „Trăiește clipa de azi și fii cât mai puțin încrezător în ziua de mâine” (Ode, I, 11, 8). În sens larg aforismul a fost interpretat ca „profită de ziua de azi”.
Legenda aforismului
Legenda spune că poetul Horațiu era un apropiat a lui Augustus, iar cuvintele „Carpe diem” îi aparțin însuși împăratului Romei Antice. Legenda spune că Augustus era foarte supărat pe sora sa care nu înceta să se încreadă în horoscop și în alte practici de deslușire a viitorului. Astfel, Augustus i-ar fi cerut „să tăiască clipa”, fără s-o intereseze ce i se va întâmpla următoarea zi.
Legeda pare să fie una reală, întrucât se potrivește cu textul scris de Horațiu (traducere aproximativă)
„Nu întreba ceea ce este interzis să cunoști
Ceea ce zeii vor să-ți ofere. Nu te juca cu norocul babilonian - îți spune oricine asta.
Mai bine te preocupi de ceea ce îți iese în cale.
Fie că vei vedea mai multe ierni sau pe ultima, Jupiter își va oferi ceea ce cunoști ca o piatră purtată în valurile Mării Tiraniene- fii deștept și bea vinul. Viața este scurtă.
Chiar și în timp ce vorbim, timpul este viclean și s-a scurs.
Trăiește clipa și fii cât mai puțin încrezător în ziua de mâine”
Text original:
Tu ne quaesieris, scire nefas, quem mihi, quem tibi
finem di dederint, Leuconoe, nec Babylonios
temptaris numeros. ut melius, quidquid erit, pati.
seu pluris hiemes seu tribuit Iuppiter ultimam,
quae nunc oppositis debilitat pumicibus mare
Tyrrhenum: sapias, vina liques et spatio brevi
spem longam reseces. dum loquimur, fugerit invida
aetas: carpe diem quam minimum credula postero.
