Romanii chiar fac paguba in ciuperci. Padurile din Franta au ajuns tinta gruparilor organizate de culegatori
Odata cu venirea toamnei, compatriotii nostri care fura peste hotare renunta la masini, tractoare si fier vechi ca sa se reprofilezeze pe o marfa cel putin la fel de profitabila: ciupercile.
Pentru cei care stiu locurile bune de cules ciuperci, o singura zi de munca poate aduce 1.000 de euro sau chiar mai mult. Asa incat nu-i de mirare ca din ce in ce mai multi romani care plecasera in Franta ori Italia in cautarea unor castiguri rapide - nu neaparat si legale - sunt atrasi de traficul de ciuperci.
Presa franceza anunta deja pentru aceasta toamna un “razboi al ciupercilor”, in continuarea celor care au avut loc in ultimii ani. Incepand din 2011, paduri intregi din muntii Alpi si Pirinei sunt tinta unor grupuri organizate formate din romani, dar si din bulgari si spanioli, care profita de legislatia permisiva, dar si de faptul ca jandarmii nu reusesc sa supravegheze zonele forestiere.
Citeste si: Furturile de tractoare, inventia maramureseana care a cucerit Europa
Licente pentru ciuperci, portita folosita de romani
Potrivit legislatiei franceze, ciupercile sunt proprietatea persoanei sau comunitatii care detine padurea. Aceasta poate da “licente de cules”, care costa cateva zeci de euro pe an. Recolta e insa limitata la 2-3 kilograme in fiecare zi, strict pentru consum personal.
Romanii iau legal astfel de licente pe care le folosesc apoi pentru a trimite in padure echipe organizate care muncesc cat este ziua de lunga si pot strange si jumatate de tona de ciuperci in cateva zile. Pentru a li se pierde urma, le vand apoi in Spania. Pentru un singur kilogram de rascovi (Lactarius deliciosus), cel mai “traficat” soi, pot lua pana la 30 de euro in Peninsula Iberica. Galbiorii (Cantharellus cibarius) aduc si mai mult: pretul lor atinge usor 40 de euro pe kilogram.
Pillage des forets Francs-comtoises par des... by Nondezeus
Un jaf cat o treime din exporturile de ciuperci ale Frantei
Pierderea e suferita de proprietarii padurilor, care se plang – de obicei fara mare succes – autoritatilor. Ei spun ca s-a ajuns chiar la situatia in care traficantii ii ameninta pe culegatorii amatori, care intra in padure ca sa stranga un cosulet de ciuperci pentru acasa. Dimensiunile traficului sunt impresionante: potrivit unui reportaj realizat anul trecut de Le Parisien, doar in masivul Vercors ar fi fost o mie de culegatori romani de ciuperci.
In conditiile in care o echipa de 10-12 oameni poate strange usor peste jumatate de tona, proportiile jafului ar putea depasi o mie de tone la scara intregii tari. Ca sa aveti un ordin de marime, exporturile de ciuperci ale Frantei abia depasesc 3.000 de tone pe an, potrivit cifrelor ONU.
Cu toate acestea, jandarmii si politistii abia reusesc insa sa retina cateva zeci de traficanti in fiecare an. Succesul acestui tip de activitate a dus la extinderea ei si in alte tari. Un caz similar a fost inregistrat in regiunea Carintia din Austria in octombrie 2012, cand trei romani au fost prinsi cu 135 de kilograme de hribi, al caror pret in Europa de Vest poate ajunge si la 80 de euro/kg.
Cine conduce mafia ciupercilor
Amploarea fenomenului i-au facut pe francezi – pana acum principalele victime – sa isi puna intrebari, mai ales in conditiile in care adeseori culegatorii ilegali sunt adusi dimineata cu microbuzele iar marfa e luata seara de camioane frigorifice. Atat politia, cat si presa din Franta presupun ca e vorba de retele de trafic conduse din Spania si in cadrul carora romanii sunt doar executanti. Putinii culegatori prinsi declara ca ar primi doar 10-20 de euro pe zi, grosul banilor intrand in buzunarele sefilor retelei. Pe de alta parte, toate masinile folosite de traficanti sunt inmatriculate in Romania, ceea ce pare a indica mai degraba ca francezii subestimeaza capacitatea de organizare a compatriotilor nostri.
Si cum toamna tocmai a inceput, razboiul ciupercilor se pregateste si el sa reizbucneasca. Singura solutie concreta gasita pana acum de autoritatile din Franta a fost marirea amenzilor si pedepselor prin noul Cod Forestier. Vom afla cat de curand daca asta va fi de ajuns pentru a ii descuraja pe traficanti de ciuperci sau doar ii va face sa fie mai prudenti.
Radu Pirca
