60 de ani de la inaugurarea sediului Operei Nationale Bucuresti. Concert extraordinar pe 9 ianuarie
Opera Nationala Bucuresti (ONB) sarbatoreste impreuna cu publicul, pe data de 9 ianuarie, 60 de ani de la inaugurarea actualului sediu al institutiei, printr-un concert desfasurat in Foaierul Galben.
Artistii-gazda, alaturi de invitati din tara si strainatate, vor sarbatori impreuna cu publicul, printr-un concert extraordinar desfasurat in Foaierul Galben al Operei, sase decenii de cand prima scena lirica a tarii - institutie infiintata inca din anul 1885 si devenita teatru de stat in 1921 - si-a abandonat statutul de chirias si a primit un sediu al sau, la data de 9 ianuarie 1954.
Concertul aniversar va fi alcatuit din fragmente din operele "Dama de pica" si "Evgheni Oneghin", de Piotr Ilici Ceaikovski, "La Bohème", de Giacomo Puccini, "La Traviata", de Giuseppe Verdi, precum si din alte lucrari celebre ale genului.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Alegerea operei "Dama de pica" nu este intamplatoare, capodopera compozitorului Piotr Ilici Ceaikovski fiind cea dintai premiera oferita spectatorilor in stagiunea 1953-1954, dupa inaugurarea actualei cladiri a Operei Nationale Bucuresti. Celelalte titluri, alaturi de baletul "Coppélia", de Léo Delibes, sunt cateva dintre creatiile ce au fost oferite in noi variante regizorale in primele stagiuni ale Operei in noua cladire.
La eveniment vor participa, alaturi de solisti ai Operei Nationale Bucuresti (sopranele Iulia Isaev si Irina Iordachescu, mezzosoprana Sorana Negrea si tenorii Lucian Corchis si Liviu Indricau), si cativa invitati speciali (Alina Bottez, Konstantin Brzhinsky, Marta Sandu, Veronica Anusca, stefan Pop, Irina Baiant), precum si doi foarte tineri cantareti (George Ionut Varban si Debora Marguglio). Ii vor insoti pianistele Ioana Maxim, Madalina Florescu, Liana Mares, Mihaela Valcea, Cvintetul de coarde al Operei Nationale Bucuresti si harpista Roxana Moisanu. Astfel, pe langa artisti consacrati, unii dintre ei cu o cariera internationala de invidiat, vor pasi in fata publicului si tinere talente care s-au facut deja remarcate la concursurile de profil din tara si din lume si care, cu acest prilej, vor debuta la Opera Nationala Bucuresti.
Infiintata inca din anul 1885, compania lirica romana din Bucuresti, devenita teatru de stat in 1921, nu a avut, pana in seara de 9 ianuarie 1954, un sediu conform cerintelor genurilor de spectacol pe care le desfasura. Pana la acea data, teatrul liric de pe malurile Dambovitei avusese statutul de chirias, printre spatiile care ii gazduiau spectacolele numarandu-se Teatrul National de pe Calea Victoriei (distrus de bombardamentele din august 1944), teatru cu care adesea lupta pentru spatiu de spectacol si de repetitii, iar uneori impartea costumele si decorurile, Teatrul Liric (fosta sala Leon Popescu) din Piata Walter Maracineanu, distrus de cutremurul din 1940, Teatrul Regina Maria, pe cheiul Dambovitei, in zona podului Mihai Voda (astazi demolate).
In 1953, cu prilejul Festivalului Mondial al Tineretului si Studentilor, autoritatile statului au construit o noua cladire destinata Operei, situata intre Calea Plevnei si Biserica Sfantul Elefterie. In sfarsit, compania de opera si balet avea un spatiu destinat activitatilor sale. Creata de arhitectii Octav Doicescu si Paraschiva Iubu, cladirea a fost inaugurata printr-un spectacol de gala, oferit muncitorilor si familiilor lor, prilej cu care Petru Groza a inmanat ordine si medalii membrilor echipei de constructori. In cadrul Festivalului Mondial al Tineretului au participat si tineri artisti ai Operei - la Concursul de Canto si la Concursul de Balet - multi dintre ei devenind mai tarziu nume importante ale teatrului liric romanesc: cantaretii Magda Ianculescu, Elena Filimon, Vera Rudeanu, Elena Cernei, Valentin Teodorian, Cornel Stavru, Nicolae Herlea, Octav Enigarescu si balerinii Irinel Liciu, Gabriel Popescu, Valentina Massini.
Adevarata mare sarbatoare de inaugurare pentru trupa Operei Nationale Bucuresti a fost insa in seara de 9 ianuarie 1954, cand a avut loc spectacolul de gala cu opera "Dama de pica", de Piotr Ilici Ceaikovski, urmat de o a doua reprezentatie (pentru publicul larg), in 12 ianuarie. Spectacolul l-a avut la pupitrul dirijoral pe maestrul Egizio Massini, regizor a fost Vladimir G. Ciukov, scenografi Walter Siegfried si Cella Voinescu, maestru de cor Gheorghe Kulibin si coregraf Anton Romanovski.
A doua zi dupa premiera operei "Dama de pica", in 10 ianuarie 1954, balerinii Operei prezentau si ei primul lor spectacol in noul sediu: "Coppélia", de Léo Delibes, in coregrafia lui Anton Romanovski si Oleg Danovski si scenografia lui M. Rubinger si Mac Constantinescu, dirijor fiind Robert Rosensteck. Reprezentatia s-a dat la matineu, seara fiind programat un recital de opera si balet.
In pragul deschiderii stagiunii 1953-1954, sub directoratul celebrului dirijor Constantin Silvestri, trupa lirica bucuresteana era alcatuita din 73 de solisti de opera angajati, corpul de balet avand 96 de dansatori, corul 96 de artisti lirici, iar orchestra 99 de artisti instrumentisti.
Dirijorii, condusi de maestrul Egizio Massini erau, in 1953, cei mai importanti din tara: Alfred Alessandrescu, Jean Bobescu, Alfred Mendelsohn, Mihai Brediceanu, Robert Rosensteck, Constantin Silvestri, la care s-au adaugat, mai tarziu, Cornel Trailescu si Sergiu Comissiona. Regizorii erau reprezentati de maestrii Jean Ranzescu si George Teodorescu, dar si de asistentii acestora, Ion Mavrodin, Dumitru Tabacaru, Anghel Ionescu Arbore si Tamara Ion. Din echipa scenografilor faceau parte Teodor Kiriakoff Suruceanu, Ofelia Tutoveanu si Paula Brancoveanu, iar maestru de cor era Gheorghe Kulibin, secondat de Cornel Trailescu si Ion Vanica.
La acea vreme, teatrul avea ca angajati profesori de canto si nu mai putin de 14 corepetitori. Trupa de balet se bucura de experienta si talentul a doi mari maestri coregrafi, Anton Romanovski si Oleg Danovski, alaturi de profesorii de dans Bela Balogh si Nicolae Iacobescu. La personalul artistic al teatrului se adaugau, in 1953, 37 de figuranti si 243 de lucratori, mesteri, soferi, plasatoare si departament administrativ - aproape 700 de oameni de teatru care construiau impreuna Opera.
