Oficialul a explicat că, în perioada 23 iunie 2025 – 31 august, actualul Guvern a reușit să deblocheze o mare parte din investițiile și reformele blocate de guvernările anterioare, iar rata de absorbție a fondurilor nerambursabile va depăși 90%.
„Discutăm de aproximativ 113 investiții și 48 de reforme, din care două sunt în acest moment în stadiu ca una să nu fie realizată, discutăm de legea salarizării și una care să fie parțial realizate și vorbim aici de decizia Guvernului României de a nu închide toate capacitățile, care era un calendar de decarbonizare”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Doi ani pierduți de guvernările anterioare
Ministrul a afirmat că perioada 2021-2025 a însemnat, în mare parte, blocaj pentru PNRR, iar guvernările de atunci nu au reușit nici să înceapă reformele necesare, nici să finalizeze investițiile prevăzute în grafic.
„Și aici cumva se vede cu ochiul liber ceea ce va mai explicat, și anume faptul că din 2021 până în 2025 au fost practic ani de zile în care guvernările anterioare nu au făcut nici reformele care trebuiau făcute și nici măcar n-au început sau finalizat o parte din investiție, conform graficului”, a spus Pîslaru.
El a amintit că graficul inițial al PNRR prevedea zece cereri de plată, distribuite pe parcursul întregii perioade, iar la preluarea mandatului situația era una de ”blocaj evident”.
Peste 90% rată de absorbție pe componenta de grant
Referitor la partea de bani nerambursabili, ministrul a precizat că suma alocată României, de 13,56-13,57 miliarde de euro, a rămas neschimbată, însă rata de absorbție va depăși pragul de 90%.
„Pe partea de grant, care a rămas neschimbată, deci nu putem spune că a evoluat suma, discutăm de cei 13,56 - 57 de miliarde, deci vom avea o absorbție pe suma nerambursabilă de peste 90%”, a explicat Pîslaru.
Potrivit acestuia, la cererea de plată numărul cinci s-a ajuns deja la 78%, iar diferența până la 90% urmează să fie acoperită prin cererea de plată numărul șase, aflată acum în lucru.
Riscurile rămase: legea salarizării și decarbonizarea
Ministrul a detaliat sumele care rămân încă incerte pe componenta de grant. Pe partea de investiții, aproximativ 36 de milioane de euro sunt în curs de clarificare, în timp ce principalul risc rămâne legat de reforme.
„Dar pe aceeași componentă de grant avem, după cum v-am spus, legea salarizării, cu un impact de 770 de milioane de euro, decarbonizarea, pe care o estimăm undeva în jur de 50 de milioane”, a precizat Pîslaru.
La acestea se adaugă sume mai mici, legate de contractele pentru diferență (CFD-uri) din reforma pieței de energie electrică, astfel încât riscul total pe componenta de grant ajunge la 860-870 de milioane de euro, sumă provenită în cea mai mare parte din legea salarizării unitare.
„Prin urmare, riscul rămâne legat de reformele nerealizate, din care, evident, reforma fanion care ne lipsește este cea legată de salarizarea unitară”, a subliniat ministrul.
Acuzații la adresa PSD
Pîslaru a lansat și o critică la adresa PSD, susținând că problemele legate de PNRR nu au venit din partea Comisiei Europene, ci din incapacitatea unor partide de a înțelege miza reformelor și investițiilor din plan.
„Cumva, vedeți dumneavoastră, noi n-am avut niciodată la Bruxelles vreun inamic al PNRR. Totdeauna, problemele noastre au fost legate de incapacitatea unor partide, mai ales la Partidul Social Democrat, de a înțelege de fapt ce este PNRR și ce șansă este pentru România în materie de reforme și investiții”, a afirmat Pîslaru.
El a adus în discuție și dezbaterea privind pensiile speciale, subliniind că, fără insistența premierului, cererea de plată numărul trei ar fi înregistrat pierderi mult mai mari.
„Vă readuc aminte, discuțiile pe care le-am avut pe pensiile speciale și dezbaterea pe care am avut-o și dacă acest Guvern și mai ales prim-ministrul nu insista, nu recuperam din cererea de plată 3 mai nimic, așa am recuperat peste 300 de milioane de euro”, a spus ministrul.
Pîslaru, despre PSD: ”Atunci le-a votat cu două mâini”
Totodată, a criticat poziția actuală a PSD, aflat acum în opoziție, care contestă exact măsurile pe care le-a votat în trecut.
„Și cumva este foarte interesant acuma că Partidul Social Democrat, de pe margine, acuma din opoziție, contestă acele măsuri, uitând două lucruri: că atunci le-a votat cu două mâini. Și doi, un lucru esențial, că erau jalane din PNRR”, a punctat Pîslaru.
Componenta de împrumut, aproape de finalizare
Pe zona de împrumuturi, ministrul a arătat că majoritatea reformelor au fost deja realizate, iar principalele riscuri rămân marginale, legate de câteva acte subsecvente la Codul urbanismului.
„Pe partea de investiții avem în acest moment, să spunem, că pe partea de reforme sunt doar anumite acte subsecvente la codul urbanismului, care ar putea să ducă la un risc de câteva milioane de euro”, a explicat el.
Ministrul a menționat și deschiderea Comisiei Europene pentru recepția proiectelor pe componente esențiale, ceea ce a permis finalizarea unor portofolii mari de proiecte, în special la Ministerul Dezvoltării. El estimează un efect de aproximativ 94 de milioane de euro din penalizările pentru recepția parțială, iar, per total, riscul pe zona de împrumut este estimat la circa 100 de milioane de euro.
Moștenirea guvernărilor anterioare
Pîslaru a făcut și un calcul al pierderilor totale pe componenta de grant. Astfel, din suma de 13,56 miliarde de euro, 410 milioane de euro reprezintă pierderi ”moștenite” de la guvernările anterioare, legate în principal de întârzierile privind pensiile speciale.
„Dar 410 milioane de euro sunt pierduți în zona de grant, din cererea de plată, trei din trecut. Și la care s-ar adăuga, după cum spuneam, 870 de milioane de euro, mai ales din legea salarizării de 770. Și așa se ajunge la acea cifră de 90,58 peste 90% rata de absorbție pe grant”, a mai afirmat ministrul interimar.
