(P) Boala ficatului gras non-alcoolic, afecțiunea tăcută de care suferă 25% dintre români
Boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD), o afecțiune prin care grăsimile se acumulează în celulele hepatice într-o cantitate mai mare decât normalul, cauza nefiind consumul excesiv de alcool, afectează 25% din populația adultă din Europa.
Statisticile pentru România sunt similare.
Alcoolul continuă să producă leziuni considerabile ficatului, dar studiile au început să evidențieze și alți factori care sunt asociați cu un stil de viață nesănătos. Prin urmare, o nouă boală a fost definită și clasificată ca fiind o „boală a bogăției” - boala ficatului gras non-alcoolic. La aceasta se face referire adeseori prin abrevierea NAFLD („non-alcoholic fatty liver disease”) și se referă la creșterea cantității de grăsimi din ficat produsă de alte cauze decât cele legate de alcool. La nivel mondial, până la un miliard de persoane trăiesc cu NAFLD.
Principalii factori de risc pentru NAFLD (boala ficatului gras non-alcoolic) în rândul adulților de peste 35 de ani sunt obezitatea, diabetul zaharat de tip 2 și sindromul metabolic. Alți factori de risc includ consumul excesiv de grăsimi și zaharuri, sedentarismul și predispoziția genetică. Este o afecțiune tăcută, iar netratată la timp poate evolua și duce la ciroză hepatică, carcinom hepatic și alte boli grave.
Cine ar putea dezvolta această afecțiune
Boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) poate afecta o gamă largă de persoane, precum cele care se confruntă deja cu afecțiuni cronice. Peste 60% dintre pacienții diagnosticați cu diabet zaharat de tip 2, obezitate și boli cardiovasculare pot avea și boala ficatului gras. Boala ficatului gras non-alcoolic afectează în special adulții de peste 35 de ani, deoarece factorii de risc sunt adesea asociate cu îmbătrânirea. În timp, metabolismul încetinește și poate deveni mai dificil să menținem o greutate sănătoasă și un stil de viață activ, ceea ce poate crește riscul de NAFLD.
Care sunt simptomele
Boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) poate fi asimptomatică în stadiile incipiente, ceea ce înseamnă că mulți oameni nu știu că o au până nu este depistată în urma unor teste medicale de rutină. Din această cauză, medicii recomandă ca orice persoană cu vârsta de peste 35 de ani să își facă anual o ecografie abdominală pentru a-și verifica sănătatea ficatului.
În primele stadii ale bolii, simptomele precum slăbiciune, oboseală, stare generală de rău, tulburări de somn, lipsa poftei de mâncare NU sunt specifice ficatului gras non-alcoolic. Însă, în stadiile avansate, pot apărea oboseală, durere abdominală, pierdere în greutate, icter sau ascită (acumularea de lichid în cavitatea abdominală).
Nu vă automedicați! Mergeți la medic pentru diagnostic și tratament!
Acest articol face parte din campania de educare privind sănătatea ficatului și a bolii ficatului gras non-alcoolic susținută de către Sanofi.
www.4liver.ro
Etichete: celule hepatice, ficat,
Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.
