(P) Un șomer tânăr din 3 stă cel puțin un an până să-și găsească un job
Numărul locurilor de muncă rămase neocupate a fost de peste 45.000 în ultimul trimestru din 2021 (în ușoară scădere față de toamna aceluiași an), arată datele oficiale, transmise de INS.
Sănătatea și Învățământul însumează peste 11.000 de locuri de muncă libere, mai arată aceleași date oficiale.
Comparativ cu același trimestru al anului 2020, numărul joburilor neocupate a crescut cu 10.000. Cele mai puține locuri de muncă vacante sunt în domeniul tranzacțiilor imobiliare (400 de locuri vacante) și industria extractivă (100 de locuri vacante).
Industrii care au joburi neocupate sunt industria de spectacole, cea de IT&C și cea prelucrătoare.
La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în construcții (0,26%), tranzacții imobiliare (0,27%) și industria extractivă (0,29%).
Aceste locuri de muncă au devenit vacante fie prin pensionarea unor angajați, fie ca urmare a demisiilor sau a extinderii activității unor companii.
Din păcate, există un număr ridicat de români care, deși nu au un loc de muncă, au renunțat să-și mai caute unul (denumiți ”descurajați”) număr care s-a triplat în pandemie, conform datelor furnizate de INS. Ei formează, împreună cu cei care nu au lucrat niciodată, așa numitul șomaj ascuns, paralel cu cel transmis în comunicatele oficiale.
”Acesta este un simptom al unei situații economice destul de dificile. Se manifestă nu doar la noi, ci peste tot în lume, chiar și în SUA. De regulă, se manifestă după o criză economică, atunci când anumite oportunități de ocupare de joburi dispar”, a explicat Cătălin Ghinăraru, cercetător specializat pe piața muncii, conform HotNews.
”La noi, multe firme și-au încetat activitatea, chiar din domenii în care lucrau cu angajați numeroși. Sau, chiar dacă nu și-au încetat-o complet, își revin cu o viteză foarte redusă”, mai spune Ghinăraru.
Sunt 3 motive pentru care lucrătorii renunță la căutarea unui loc de muncă:
1. Majoritatea nu lucrează de multă vreme și nu cred că mai există locuri de muncă pentru abilitățile sau aptitudinile lor
2. Nu cred că au școala sau pregătirea necesară pentru a obține un loc de muncă bun, așa că nici măcar nu mai caută să se angajeze
3. S-au confruntat în trecut cu diverse discriminări (cele mai multe legate de vârstă sau experiență), potențialul angajator spunându-le fie că sunt prea tineri, fie că sunt prea bătrâni
Cei mai afectați sunt românii cu vârsta de 35-49 de ani, aceștia acoperind aproape o treime din totalul ”descurajaților”.
Conform datelor INS, România avea la finalul trimestrului I 10,9 milioane persoane inactive, 496.000 de șomeri (după definiția Biroului International al Muncii, aproape 159.000 de descurajați în a-și mai căuta un job și 2.000.000 de români care nu au lucrat niciodată.
Economiștii spun că adevăratul număr al șomerilor este mai mare decât se anunță oficial, dar acest lucru e valabil în toată lumea.
Dacă în unele domenii e de înțeles că nu există doritori pentru anumite joburi (fie că nu au pregătirea necesară, fie că preferă salariile de ”afară” etc.) e totuși de neînțeles cum de joburile pentru profesori rămân neocupate, locuri de muncă pe care, cândva, era mare ”bătaie”, mai cu seamă după mărirea salariilor. La o simplă căutare după ofertele de muncă în 2022, oricine poate vedea că sunt destule posturi de profesori, inclusiv de sport.
Numărul celor care lucrează a scăzut în fiecare an din ultimii 10, cu câte 20.000 de români
Populația României scade cu 100.000 de români pe an, artă tot datele INS, valabile pentru perioada 2010-2021. În aceeași perioadă, numărul celor care lucrează (populația ocupată) a scăzut în fiecare an din ultimii 10 cu câte 20.000 de români.
Populația țării s-ar putea înjumătăți în următorii 50 de ani, mai arată cifrele oficiale. Declinul și îmbătrânirea populației vor produce felurite efecte. Conform proiecţiei demografice realizate de Eurostat, evoluțiile demografice vor face ca România să coboare cel puțin o poziție în Europa, Olanda urmând să devanseze țara noastră ca număr de locuitori.
Partea proastă e că în ultimii ani am pierdut anual circa 19.000 de români activi.
Un șomer tânăr din 3 stă cel puțin un an până să-și găsească un job
Ȋn anul 2020, rata șomajului ȋn rȃndul tinerilor a fost de 17,3%. Șomajul afectează în măsură mai mare absolvenţii nivelurilor inferioare de educaţie (mediu şi scăzut), comparativ cu persoanele care au studii superioare.
De exemplu, în anul 2020, rata şomajului BIM pentru persoanele cu studii medii a fost de 5,1%, respectiv 8,1% pentru nivelul scăzut de educaţie, valori mult mai mari comparativ cu rata înregistrată pentru şomerii cu studii superioare (2,2%).
De-a lungul ultimului deceniu, se observă evoluţii diferite ale ratei şomajului pentru toate segmentele de populaţie, în funcţie de fenomenele economice şi sociale care au caracterizat diverse perioade de timp, însă persoanele cu studii superioare au avut întotdeauna de suferit cel mai puţin (cea mai mare valoare a ratei şomajului în rândul absolvenţilor de studii superioare a fost de 5,8%, atinsă în anul 2014).
Presiunea pe care o exercită şomajul asupra pieţei forţei de muncă se manifestă atât ca nivel şi tendinţă, dar şi ca durată medie în care o persoană este caracterizată de acest statut. Perioada ȋn care numǎrul de șomeri a rǎmas la valori relativ constante sau a scǎzut a fost, ȋn general, ȋnsoțitǎ de creșterea duratei medii a șomajului, valoarea maximǎ a perioadei atingȃndu-se ȋn anul 2016 (14,6 luni). Ȋn anul 2020, urmare a numǎrului important de persoane nou intrate ȋn șomaj, durata medie s-a redus la 10,1 luni.
”Descurajații”- cei din grupa de vârstǎ 45-54 ani sunt cei mai afectați
Populaţia inactivă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care nici n-au lucrat cel puţin o oră şi nici nu erau şomeri, aflându-se în una din următoarele situaţii: erau elevi sau studenţi, pensionari (de toate categoriile) sau erau persoane care desfăşurau numai activităţi casnice în gospodărie; erau persoane întreţinute sau care obţineau venituri, altele decât din muncă.
Una dintre caracteristicile nefavorabile ale forţei de muncă din România este aceea că populaţia activă este inferioară - ca pondere - populaţiei inactive din punct de vedere economic, iar această situaţie se menţine pentru întreaga perioadă supusă analizei. În anul 2020, populaţia inactivă număra 10,3 milioane persoane şi reprezenta 53,5% în totalul populaţiei. 70,8% dintre inactivi aveau vârsta de cel puţin 15 ani.
Grupele de vârstă cele mai afectate de inactivitatea economică sunt cele extreme: populaţia tânără (grupa 15-24 ani) şi persoanele aflate la vârste din grupele superioare (50-64 ani), iar între acestea, femeile aflate în ultimii ani ai vieţii active din punct de vedere economic.
Între persoanele inactive se conturează segmentul populaţiei descurajate. Acestea sunt persoane inactive disponibile să lucreze, care au declarat că în ultimele 4 săptămâni au căutat un loc de muncă folosind metode pasive sau că nu caută un loc de muncă.
Persoanele din grupa de vârstǎ 45-54 ani au fost cele mai afectate, ele reprezentând în anul 2020 23,1% din totalul persoanelor descurajate. În ultimii ani, se observă o tendinţă de echilibrare a grupelor de vârstă, în ceea ce priveşte fenomenul descurajării pe piaţa forţei de muncă, cel mai puţin afectată rămânând, totuşi, populaţia mai în vârstă (55 şi peste).
Un factor îngrijorător pe piaţa muncii din România este reprezentat de numărul de tineri cu vârsta între 15 şi 24 ani care nu sunt ocupaţi şi nici nu urmează o formă de educaţie sau formare, concept cunoscut sub abrevierea din limba engleză NEET (Not in Employment neither in Education or Training).
Rata NEET semnalează dificultăţi în tranziţia de la sistemul de educaţie la piaţa muncii şi problemele legate de ocupare pentru populaţia tânără, necuprinsă în sistemul de educaţie. În anul 2020, rata tinerilor care nu erau încadraţi profesional şi nu urmau niciun program educaţional sau de formare a fost de 14,8%, cei mai afectaţi fiind tinerii din mediul rural (18,3%) şi persoanele de sex feminin (18,1%).
Etichete: INS, locuri de munca,
Dată publicare:
Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.
