Voineasa, staţiunea care a costat 40 milioane euro, dar nu are drum, hoteluri sau destul curent
AVALANŞA DE INCOMPETENŢĂ, partea I. În ţara noastră atât de frumoasă, relieful şi clima ne-ar pune pe tavă un număr impresionant de turişti. Oamenii care caută peisajele româneşti sunt însă aproape alungaţi de infrastructura şi serviciile slabe.
De ce românii prefera să schieze şi să cheltuiască bani în alte ţări? De ce, când aici, acasă, ar putea avea toate condiţiile pentru un turism de calitate. Cosmin Savu îşi face drum prin nămeţii incapacităţii administrative a decidentiilor noştri şi face o analiză rece a potenţialului pe care îl au câteva domenii schiabile din ţară. Începem cu cea mai nouă şi modernă staţiune ridicată pe mulţi bani de la buget: Vidra-Voineasa.
Sute de mii de români aleg anual să schieze pe pârtiile din afara ţării. Pasionaţii sporturilor de iarnă prefera pârtiile de schi din vecini. Ne-au luat-o înainte cu investiţiile bulgării, la Bansko, cu peste 70 de km de părţii pentru toate gusturile, ucrainienii, la Bukovel, tot 70 de km de părţii şi, în ultima perioadă, sârbii care atrag la Kopaonik schiorii bănăţeni pe cei 80 de km de pârtie amenajaţi pentru toate nivelurile de dificultate.
Deşi natura a fost darnică cu noi, avem munţi cu altitudini şi pante potrivite - nu vrem sau nu putem să ne ţinem în România schiorii: serviciile turistice, cu mici excepţii, sunt proaste. Accesul şi infrastructura rutieră este jalnică, iar investiţiile în domeniile schiabile s-au făcut haotic, fără o strategie coerentă şi, de multe ori parcă, în bătaie de joc.
La noi găsim pârtii care au înghiţit milioane de euro şi care stau închise în mijlocul sezonului. Pentru că autorităţile nu se pricep să le administreze, pentru că unele au fost prost făcute, iar banii au fost aruncaţi în proiecte imposibile şi în zone total nepotrivite pentru schi.
Vidra-Voineasa, nordul judeţului Vâlcea. O zonă superbă în care s-au investit începând cu 2009 peste 40 de milioane de euro, fonduri guvernamentale prin Ministerul turismului. Cel mai modern domeniu schiabil din România: în proiect au fost 80 de km de pârtie, accesibili fiind acum doar… 9 km. 2 telegondole şi 2 teleschiuri şi un telescaun ar putea să urce pe cele 6 pârtii, mii de schiori.
Deşi sezonul ar fi trebuit să înceapă la 1 decembrie, zăpadă fiind din abundenţă, instalaţiile pe pârtie au stat închise pentru că primăria din Voineasa, proprietara proiectului Transalpina Ski Resort nu a reuşit să găsească un administrator- şi asta se întâmplă din 2012 în fiecare an.
Transalpina Ski Resort a fost redeschisă schiorilor abia în 26 ianuarie, după multe bâlbe şi tergiversări. Primăria a scos la licitaţie de câteva ori administrarea locului, dar redevenţele cerute - 250 de mii de euro pe sezon, au alungat orice potenţial administrator.
Dan Faur este acţionarul majoritar al firmei care a construit pe bani mulţi complexul de la Vidra şi cel care s-a ocupat de administrarea instalaţiilor în ultimii 6 ani în care acestea au funcţionat mult sub capacitate.
Dan Faur- om de afaceri: „În fiecare an ai riscul, se deschide, nu se deschide, anul ăsta chiar s-a făcut lată că abia s-a deschis în ianuarie - la sfârşitul lui ianuarie - dar şi cei care au venit n-au beneficiat de a doua gondolă, n-au beneficiat de telescaun, pentru că dacă dăm drumul, ne cade curentul la 360 de Volţi. Nu este putere instalată. Infrastructura de alimentare a Obârşiei Lotrului, nimeni nu s-a gândit că se va dezvolta ceva aici. Lucrul benefic care s-a făcut aici este că s-au curăţat liniile de curent, dar sunt tronsoane de cablu care au secţiunea la o treime decât ar trebui să fie.”
Deşi este în apropierea Uzinei hidroelectrice Lotru-Ciunget, infrastructura electrică nu poate să ducă toate instalaţiile proiectate pe munte. Firma pe care o conduce Dan Faur este cea care a câştigat o licitaţie controversată în 2011 organizată de ministerul turismului condus la acea dată de Elena Udrea. Proiectul de la Vidră a fost suspendat imediat după debarcarea guvernului PDL şi intenţia de a lega Vidra de Straja şi Parâng într-un domeniu schiabil consistent s-a transformat în eşec.
„S-au pierdut 700 de mii de lei net profit, fără decembrie. Cine răspunde? 700 de mii de lei este echivalentul comunei Voineasa. Este o inconştienţă, o lipsă de responsabilitate…”
Primăria din Voineasa s-a trezit cu un complex turistic pe care este incapabilă să-l administreze.
Primarul Gabriel Năstăsescu: „Totul e un tăvălug. Dacă ăla funcţionează, vor funcţiona toate. Dacă ăla nu funcţionează, nu va funcţiona nimic, aşa este. Avem mai multe proiecte acuma, dacă, vorba aia, te arzi o dată, a doua oară nu te mai arzi. Dacă odată ai făcut o greşeală, dacă o repeţi înseamnă că cahiar nu ştii, nu te ocupi de problema asta. Încercăm să mai găsim o firmă de consultanţă. El mai are o problemă, nefiind terminat nu poţi să-l scoţi în licitaţie cu totul"
Dan Faur spune însă că „în sezonul 2016 au spus că vor face o licitaţie, n-au făcut. Au venit în decembrie împreună cu CJ să ne roage să prelungim. Am prelungit. Sanşa de a deschide acest domeniu schiabil a fost următoarea: având datorii la noi, noi am apelat la instanţe că în ziua de azi nimeni nu vrea să semneze nimic. Noi plătim pentru ei să ne plătească nouă datoriile. Dacă nu aveam această executare, acest domeniu schiabil era închis toată această iarnă.”
Şi dacă domeniul schiabil este deschis, turiştii mai întâmpina o problemă - accesul în staţiune. Cel mai uşor să ajungi la Vidră este dinspre Sibiu sau Vâlcea, dar dacă te încumeţi să cobori dinspre Petroşani, rişti să-ţi petreci timpul în service, nu pe pârtie.
„ Este într-o stare precară şi se va înmuia drumul şi nu vor mai veni turişti de pe tot ce înseamnă Banat, Transilvania, Maramureş veneau pentru că îşi strică maşinile. În 5 ani de zile nu s-a făcut drumul naţional. Este drum naţional, nu un drum de ţară. Este păcat. Noi vrem să facem turism că austriecii, dar nu facem ca austriecii şi nu gândim că austriecii.”
Şi dacă ajungi în Vidra şi vrei să stai mai mult, cu greu găseşti locuri de cazare. Voineasa, altădată perla turismului sindical, este în paragină. Statutul proprietăţilor este incert, luptă între diferitele confederaţii sindicale pentru staţiunile construite din cotizaţiile românilor au dus ca, după 28 de ani, clădirile să arate ca după apocalipsă
4 corpuri de clădire, câteva sute de locuri de cazare care acum ar fi putut să aibă un maxim potenţial, mai ales de când, vizavi, pe celălalt versant s-a deschis Transalpina Resort. Zona aceasta este săracă, oamenii nu au ce munci. Ar fi fost o salvare pentru comunitate. Şi nu doar pentru comunitate, turiştii romani pleacă din ţară pentru că locurile lor frumoase sunt în paragină.
În urmă cu o lună, odată cu remanierea guvernamentală la ministerul Turismului a venit un alt conducător, un inginer agronom, fost şef al Gărzii de Mediu, şeful PSD Sibiu. Acesta promitea în Comisia Parlamentară construirea a încă 150 de km de pârtie schiabila omologata în Munţii Făgăraş, dar niciun cuvânt despre proiectele începute.
Am cerut prin două solicitări scrise un interviu ministrului, dar, de la cabinetul acestuia am primit un răspuns negativ. Oficial, niciun motiv. Zilele trecute la Romexpo, într-o atmosferă festivă demnă de un eveniment din secolul XIX, ministrul Trif a deschis Târgul de turism al României. Chiar dacă interviul despre domeniile schiabile nu pare a fi pe placul ministrului împins politic să administreze turismul românesc şi, cu atât mai puţin consilierilor săi de comunicare, am insistat.
În cele din urmă, după peripluu printre standurile de promovare turistică, ministrul accepta să ne vorbească despre planurile şi priorităţile sale : construirea unui număr dublu de kilometri de pârtie omologată decât are acum România, după 100 de ani. „Nu mi-am propus neapărat eu. Pentru că acest program, în Munţii Făgăraş, acest domeniu în Munţii Făgăraş este o idee mult mai veche, chiar înainte de Revoluţie. Sunt studii în acest sens”, spune ministrul Trif.
Şi deşi există proiecte dinainte de 1989, deşi în anul 2003, în perioada ministrului Agaton s-au proiectat 2000 de km de pârtie schiabila, deşi în 2010, ministrul Udrea a început un proiect -mamut, "Schi în România" şi deşi, anul trecut guvernul Tudose a făcut un nou masterplan în turism, noul ministru promite… noi analize.
„Nu trebuie să persistăm în greşeală, trebuie analizate de experţi, cum putem să le eficientizam, astfel încât să le utem finaliza, să fie în beneficiul românilor”, declară ministrul.
Bioclimatul montan lipsit de praf şi alergeni, peisajul de vis, părţii la nivel european, ar putea face din Voineasa şi Vidră o atracţie pentru turiştii din toată ţara şi, de ce nu, din străinătate. Aici este o mină de aur pentru cei care se pricep şi vor, dar este clar că autorităţile centrale şi locale sunt incapabile. Muntele de aici a fost în centrul unor anchete penale- retrocedări ilegale, tranzacţii dubioase. O parte din terenul pârtiei a aparţinut lui Gicu Deaconeasa, fost şef de ocol silvic în Voineasca, care l-a donat statului. Procurorii au descoperit însă că terenul era obţinut ilegal de fostul şef de ocol. A fost arestat împreună cu fostul primar din Voineasa. Arhitectul pârtiei care avea şi el teren în zona s-a sinucis când au început anchetele. În litigiu sunt acum majoritatea terenurilor mari din zonă.
Mircea Dobre, fostul ministru al Turismului din recent schimbatul guvern Tudose, consideră că responsabilitatea aparţine în primul rând autorităţii locale. „Beneficiarul este primăria, planul este finalizat de către primărie, de către administraţia publică locală. Şi-au asumat. Primarii cer şi realizează un vot o dată la 4 ani, când fac o investiţie dacă nu fac acea dezbatere publică, e problema dânşilor. Nu poate să răspundă un ministru sau un minister de ceea ce se întâmplă în administraţia publică locală”.
Sursa: Pro TV
Etichete: turism, investitii, statiuni, Transalpina, infrastructura, schi, partii, vidra, voineasa, resort,
Dată publicare:
04-03-2018 18:16
